Românii cer rate mai mici la bănci, dar IFN-urile refuză categoric

Băncile sunt mai deschise la renegocieri, dar IFN-urile refuză categoric!

Mii de români se zbat să-și reducă ratele la bănci, iar acolo, uneori, mai găsesc o portiță de înțelegere. Însă la IFN-uri, povestea e cu totul alta: zero cereri aprobate, un refuz categoric ce arată o diferență uriașă de abordare.

Teilor primește un împrumut de 115 milioane de euroSinteza: Noutăți contabile din iulie 2026FinregE a lansat un ghid pentru simplificarea unui singur manual european de reglementare a AML pentru termenul limită de 2027Creditul ipotecar: Scurtează-i durata prin refinanțare inteligentă

Contextul economic actual, marcat de o inflație persistentă și dobânzi tot mai mari, îi împinge pe mii de români să încerce să-și renegocieze creditele. Așa arată datele Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB). Dacă băncile au arătat o oarecare flexibilitate, permițând sute de renegocieri și condiții mai avantajoase, în cazul instituțiilor financiare nebancare (IFN-uri), românii s-au lovit de un zid.

Asistăm la un număr record de solicitări din partea celor care au credite și nu-și mai permit actualele rate. Potrivit lui Valentin Stan, jurnalist Digi24, în primele șase luni ale anului, CSALB a înregistrat peste 2.000 de astfel de cereri. Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, e suficient să comparăm cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost depuse 1.400 de cereri.

Vorbim, așadar, de o creștere de 40%. Din cele 2.000 de solicitări, 1.400 au fost adresate băncilor, iar restul de 600, IFN-urilor.

IFN-urile, refuz categoric: Oare nu există nicio speranță pentru debitori?!

Până acum, 400 de cereri au fost acceptate de bănci, ceea ce demonstrează o anumită deschidere din partea acestora, conștiente de presiunea economică asupra debitorilor. În schimb, IFN-urile, cunoscute pentru abordarea lor mult mai rigidă, nici nu vor să audă de așa ceva. În aceste situații, IFN-urile au aprobat fix zero cereri. Această discrepanță subliniază diferențele fundamentale în politicile de risc și în relația cu clienții, specifice fiecărui tip de instituție. Deși IFN-urile oferă acces rapid la credite, se pare că nu manifestă aceeași disponibilitate de a veni în întâmpinarea nevoilor clienților aflați în dificultate financiară. Care este, de fapt, scopul acestor renegocieri?

Reducerea sau eliminarea comisioanelor, scăderea dobânzii sau diminuarea soldului.

În medie, clienții care au obținut renegocierea la bănci au câștigat câte 2.700 de euro în fiecare dosar acceptat, o sumă semnificativă ce subliniază beneficiile acestor demersuri.