Românii se crede buni la bani, dar testele arată altceva

Crezi că ești expert în bani? Doar 13% au reușit!

Românii se consideră buni în administrarea banilor, dar evaluările obiective arată o altă realitate: doar o minoritate îndeplinește standardele pe care le atribuie ei înșiși.

Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporațieiBNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multipleRyft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUA

Conform studiului desfășurat în cadrul programului „antrenament” BCR, care avea ca scop să măsureze nivelul de educație financiară al populației, peste jumătate dintre participanți – exact 51% – s-au calificat proprii cunoștințe în domeniul banilor ca fiind avansate sau foarte bune.

Totuși, când au fost supuși unui test standardizat, doar 13% dintre ei au obținut scoruri corespunzătoare acestui nivel de competență.

Această diferență mare între percepția de sine și performanța reală evidențiază o tendință preocupantă: supraestimarea capacităților proprii în domeniul financiar.

Mulți români cred că managesc bani bine, dar când trebuie să aplice concepte precum dobândă compusă, inflație, diversificarea investițiilor sau planificarea bugetului pe termen lung, dificultățile apar clar.

Datele obținute din această analiză, care a implicat peste 30.000 de persoane din toate zonele țării, oferă o imagine clară și alarmantă a stării educației financiare în România.

Programul BCR, desfășurat online și accesibil gratuit, a permis participanților să testeze cunoștințele prin întrebări practice care reflectă situații zilnice: gestionarea unui salariu, alegerea între un împrumut și o economie, interpretarea unui extrás de cont sau evaluarea unui produs financiar. Rezultatele au fost prelucrate anonimat și au servit doar la identificarea lacunelor, nu la clasificarea individuală. Deși campaniera a avut un caracter informativ și educational, nu a fost concepută ca un examen oficial, ci ca un instrument de sensibilizare.

Este important de menționat că datele personale ale utilizatorilor nu au fost stocate sau utilizate în scopuri de marketing sau profilare.

Cât de bine ne gestionăm banii, conform standardelor europene?

Tehnologiile de urmărire precum cookie-urile au fost implementate strict pentru a asigura funcționalitatea site-ului unde a fost găzduit testul – de la menținerea sesiunii de navigare până la asigurarea securității conexiunii.

În contraste, cookie-urile de analiză sau publicitare, care ar putea colecta date despre comportamentul de navigare, au fost activate doar după acordul expres al utilizatorului, cu posibilitatea de a fi dezactivate în orice moment prin setările browserului.

Această abordare reflectă respectarea normativii europene privind protecția datelor personale, în special Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR).

Fiecare utilizator a fost informat clar despre tipurile de cookie-uri folosite și a avut libertatea de a alege ce tipuri de date să permită să fie colectate.

Transparența în această privință a fost considerată esențială pentru a construi încredere, mai ales în contextul unei inițiative care visează să îmbunătățească raportul cetățenilor cu sistemele financiare.

Deși campaniera a avut un impact semnificativ în termeni de participare – cu peste 30.000 de români implicați – mesajul de bază rămâne alarmant: există o gap profund între încrederea în sine și competența reală în materie de bani. Această distanță nu se explica doar prin falta de informații, ci și prin dificultatea de a aplica cunoștințele teoretice în decizii practice.

Mulți pot defini corect termenii precum „dobândă” sau „inflație”, dar sunt mai puțin în stare să proiecteze cum aceste fenomene afectează economia personală pe termen lung.