Bugete sub presiune și fără plasă de siguranță!
Inflația le mănâncă românilor economiile și le dă bătăi de cap, dar teama de scumpiri nu se traduce și în acțiuni concrete pe piața de capital. O arată cifrele reci: șapte din zece cetățeni nu pun banii să lucreze în instrumente financiare, deși recunosc că sumele lăsate pe bară pierd teren în fața scumpirilor.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026Prăpastia dintre ce credem despre inflație și cum acționăm efectiv este dezvăluită de un studiu amplu realizat de compania de cercetare Ipsos pentru ING Research.
Principalul motiv pentru care românii se feresc de investiții ține de portofelul subțire.
Peste jumătate dintre cei chestionați, adică 51%, admit că se descurcă greu cu cheltuielile de zi cu zi sau fac față cu brio doar la limită.
Teama de necunoscut ne blochează investițiile?
Suntem peste media europeană, unde procentul se oprește la 44%. Pentru mulți, construirea unui fond de urgență rămâne pasul obligatoriu înainte de a visa la profituri.
Totuși, deschidere există: 46% dintre oameni cred că nu e nevoie de averi ca să investești, o sumă egală cu jumătate dintr-un salariu lunar fiind suficientă pentru un început.
Pe lângă lipsa banilor — invocată de 40% dintre români ca principal obstacol —, pe listă mai apar frica de pierderi (35%) și lipsa de educație financiară (33%). Chiar și așa, lumea pricepe riscul: 60% admit că e o greșeală să nu-ți investești economiile, tocmai din cauza inflației care le topește valoarea.
Când vine vorba de plasamente reale, suntem codașii Europei. Doar 29% dintre români au în portofoliu acțiuni, obligațiuni, fonduri sau ETF-uri, în timp ce media continentului urcă la 41%.
Există soluții simple pentru o piață speriată?
Alți 30% n-au pus niciodată bani la treabă, dar ar fi deschiși să o facă pe viitor.
Valentin Tătaru, economist-șef la ING Bank România, punctează că marea provocare nu e să convingi lumea să investească cu forța, ci să elimini blocajele din calea lor.
Tătaru amintește că investițiile vin după ce ai pus deoparte bani de o zi neagră și că nu e nevoie de averi colosale, ci de pași mici și de o viziune pe termen lung.
Lucrurile s-ar putea schimba dacă produsele financiare ar deveni mai accesibile și mai transparente. Aproape jumătate dintre oameni spun că ar investi dacă comisurile ar fi mai mici și produsele mai simplu de înțeles.
Mai mult, 48% ar cere sfatul unui specialist ca să prindă conceptele de bază, iar 47% vor ajutor ca să compare ofertele de pe piață.
Este pensia de stat o mare necunoscută?
Mihai Lazăr, Tribe Lead Investments la ING Bank România, remarcă faptul că oamenii înțeleg că simpla economisire nu mai e de ajuns, dar au nevoie de claritate ca să câștige încredere.
La capitolul apetit pentru risc, românii rămân extrem de prudenți. 61% caută siguranță și randamente mici, ferindu-se de volatilitate. Pe de altă parte, 51% acceptă totuși să vadă cum valoarea banilor lor joacă în sus și-n jos pe termen lung.
Totuși, reacția la primele pierderi ar putea fi radicală: 46% recunosc că s-ar grăbi să vândă tot dacă activele lor ar scădea cu 10% în câteva luni.
Nici viitorul de după ieșirea din activitate nu sună prea roz în ochii românilor. Aproape 69% cred că sistemul public de pensii este pe avarie, iar 65% consideră vitală o plasare proprie pentru bătrânețe. Deși 37% speră să se descurce cu banii la pensie, doar o treime (33%) au încredere că statul le va asigura integral traiul atunci când se vor retrage din munci.