Fraudele cu credite bancare cresc, clienții sunt înșelați în mod încreșător

Daunele materiale au atins sume considerabile!

Fraudele în domeniul creditelor bancare au cunoscut o creștere alarmantă în perioada recentă, afectând un număr în creștere de consumatori din România.

Conform datelor furnizate de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), anul curent a fost marcat de un volum semnificativ de plângeri – peste 170 de cereri – care au avut ca subiect principal manipulările financiare efectuate prin intermediul canalelor bancare.

Aceste cazuri nu sunt izolate, ci reflectă o tendință preoccupantă de exploatare a vulnerabilității utilizatorilor în mediul digital.

Majoritatea situațiilor raportate implică accesul neautorizat la conturile personale, obținut prin intermediul credentialelor furate – parole, date de identificare sau chiar controlul dispozitivelor mobile. Hackerii, în loc să încerce să infringe direct sistemele de securitate ale instituțiilor financiare, preferă să manipuleze titularii conturilor pentru a obține accesul necesar.

În acest mod, ei reușesc să contraceze împrumuturi în numele victimelor, fără să declanșeze alarmele de securitate interne ale băncilor. Odată obținutul creditului, suma este rapid transferată către conturi necunoscute, adesea în străinătate, pentru a dificultă urmărirea și recuperarea fondurilor.

Un aspect semnificativ și mai puțin cunoscut al acestor fraude este că unele victime, în bona fide sau sub presiune psihologică, au contractat ei înșiși creditele, care au fost ulterior redirectate către terți. Această practică apare frecvent în contexte legate de investiții speculative – cum achiziționarea de criptoactive sau acțiuni – sau ca Deși acțiunea pare voluntară, ea este, de fapt, rezultatul unei manipulări elaborate, unde presiunea psihologică și disinformarea joacă un rol central.

În cazurile analizate de CSALB, daunele materiale raportate de consumatori au ajuns să atingă sume considerable, uneori până la 20.000 de euro. Totuși, rezolvarea acestor litigii prin voie de conciliare în cadrul centrului a întâmpinat de obicei refuz de către bănci. Motivele invocate sunt de două feluri: pe de o parte, multe cazuri sunt în curs de analiză de către autoritățile de prelucrare, iar pe de altă parte, instituțiile financiare arguț că nu au existat violări directe ale sistemelor lor de protecție, ci accesul a fost obținut cu complicitatea – chiar dacă involuntară – a titularilor conturilor.

Pentru a proteja identitățile persoanelor implicată, CSALB a ales să utilizeze denumiri fictive în prezentarea cazurilor selectate din dosarele primite. Totuși, informațiile privind localizarea geografică – județul de proveniență al victimelor – sunt veridice și relevante pentru înțelegerea distribuției geografică a acestor incidente. Scopul acestei prezentări nu este doar informativ, ci prevenitiv: prin detalierea metodelor empleiate de infractorii, se speră să sensibilizeze publicul și să reducă riscul victimării viitoare.

Un prim exemplu provine din București, unde Adriana H. a relatat un atac sofisticat malware realizat prin intermediul aplicației Whatsapp. După ce un program malicios a fost instalat pe telefonul ei printr-un mesaj aparentemente inofensiv, atacatorii au luat controlul de la distanță asupra dispozitivului. Utilizând acest acces, au creat un cont bancar online la numele ei și au solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 29.000 de lei.

Victima a fost indusă în eroare cu afirmația că suma îi aparținea și că o putea folosi liber.

Deși a intervenit rapid – anulând cererea în 24 de ore, notificând poliția și contactând banca atât telefonic, cât și scris – daunea s-a extins mult peste suma inițială de credit.

Atacatorii au accesat și alte conturi, inclusiv unul în care ea era împuternicită pentru a administra fondurile altor persoane, din care au furat 90.000 de lei.

Impunerea prin pretext: cum se repetă tactica frauduloasă din Ifov?

Jumătate din această sumă provenea dintr-un cont de administrare, iar cealaltă din contul ei personal. Transferurile au fost efectuate printr-o serie de operațiuni mici, concepute să treacă sub radarul limitelor de securitate.

Toate comunicările cu infractorii au fost desfășurate prin Whatsapp și telefon, unele conversații durând peste patru ore.

În ceea ce privește contul în care Adriana era împuternicită, fondurile au fost transferate către contul ei personal și apoi utilizate, conform instrucțiunilor primite prin canalul electronic. Banca a argumentat că, conform legislației vigente, o ordin de plată este considerat valid dacă este executat în acord cu IBAN-ul furnizat de ordonator, indiferent de intențiile sau cunoștințe ale acestuia.

Un alt caz, din Ifov, ilustrează o altă tactică: impunerea prin pretext. Ion R. a fost contactat telefonic de un individ care s-a prezentat ca angajat al unei bănci comerciale și i-a spus că datele sale au fost folosite pentru a solicita un credit de nevoi personale.

După ce Ion a negat solicitarea, interlocutorul l-a transferat spre o persoană care a claima să fie din poliție, iar aceasta l-a îndrumat mai departe către un individ care s-a prezentat ca reprezentant al Băncii Naționale a României (BNR).

Această figură finală i-a convins să contracte un împrumut de circa 100.000 de lei, să extragă suma în numerar și să o achizițieze criptoactive printr-un ATM specializat.

Ion a efectuat depozitele în tranșe de 10.000 de lei, așa cum i-a fost indicat, și a solicitat chitanțe pentru fiecare operație.

După ce a completat suma totală, i-a fost spus să apeleze la două numere de telefon pentru a „aproba” tranzacțiile – un pas în realitate fără niciun efect legitim, dar creat pentru întârzierea descoperirii fraudei.

Un tercer exemplu, din Iași, descrie o infracțiune complexă de fraudă și furt de identitate, datată în luna iunie 2026. Mădălina E. a fost supusă unei manipulări psihologice elaborate care a dus la vizierea consimțământului ei în momentul contractării unui credit de nevoi personale. Suma a fost imediat transferată către conturi externe, scopul clar fiind spălarea banilor.

Victima a raportat că a fost supusă unei presiuni psihologice continue, combinată cu tehnici de falsă identitate, pentru a o determina să acționeze în contra interesului ei propriu.

În prezent, un anchetă penală este în curs la nivelul poliției, iar victimă a notificat atât banca, cât și Direcția Națională pentru Siguranța Cibernetică (DNSC).

În cererea sa adresată instituțiilor, Mădălina solicită suspendarea imediată – sau, dacă este necesar, anularea – obligației de plată a ratelor aferente creditului fraudulez, până la finalizarea investigațiilor și stabilirea responsabilităților.

Toate cazurile prezentate, indiferent de detaliile specifice, au fost analizate și, în cele din urmă, clasate sau respinse de părțile bănci implicate în procesul de negociere prin CSALB. Acest lucru subliniază dificultatea victimei de a obține redressare prin canalele alternative de soluționare a litigiilor, pentru că, deși există dovezi clare de prejudiciu și manipulare, bănciile arguț că nu au existat încălcări directe ale normelor interne sau ale legii privind serviciile de plată, ci accesul a fost obținut prin intermediul victimelor însăși – chiar dacă acest acces a fost determinat prin minciună, presiune sau exploatare tehnică.