Fraude cu credite bancare în numele consumatorilor, zeci de cazuri pe lună

Un caz documentat din București: credite frauduloase în numele tău!

Fraude cu credite bancare în numele consumatorilor, zeci de cazuri pe lună

În ultima perioadă, s-au înregistrat zeci de cazuri lunare de solicitări primite de către CSALB legate de contractarea frauduloasă a unor credite bancare în numele persoanelor fizice, fără consimțământul acestora. Majoritatea situațiilor implică infractorii informatici care, prin intermediul diferitelor tehnici de manipulare, reușesc să obțină acces la date confidențiale, parole sau chiar la dispozitivele mobile ale victimelor, apoi să contraceze împrumuturi în numele acestora.

Uneori, consumatorii înșiși solicită creditele, influențați de infractorii care le prezintă oportunități de investiție atractive în criptoactive sau acțiuni, sau care le sugeră că acționarea este necesară pentru a evita alte probleme financiare sau pentru a acoperi suppuse datorii.

În aceste cazuri, bani obținuți prin credit sunt apoi transferați spre conturi necunoscute, de obicei străine, dificultând recuperarea fondurilor.

Pagubele financiare provoctate de aceste acțiuni variază, dar în numeroase cazuri analizate de CSALB au ajuns să depășească 20.000 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de suma creditului și de modalitățile de transfer a banilor. Deși victimele prezintă cereri de negociere sau de suspendare a obligațiilor de plată în cadrul CSALB, băncii le resping în majoritatea cazurilor.

Argumentul principal invocat de instituțiile financiare este că, deși există o investigare penală în curs la Poliție privind aceste fapte, infractorii nu au intrat forțat în sistemele de securitate ale băncilor, ci au beneficiat de accesul voluntar oferit de titularii conturilor, fie prin naivitate, fie prin manipulare psihologică.

De asemenea, băncii consideră că operațiunile efectuate prin aplicațiile de homebanking sau prin alte canale digitale au fost autorizate, deoarece au fost initiate cu utilizarea metodelor de autentificare acceptate, precum introducerea codului de securitate sau verificarea prin biometrie.

Conform regulamentului vigenent, un ordin de plată este considerat valid dacă este executat în conformitate cu IBAN-ul furnizat de plătitor, indiferent de intențiile sau starea psihologică a celui care a dat ordinea. Acest principiu este adesea invocat de bănci pentru a justifica refuzul de a anula creditele, chiar și atunci când există dovezi clare de fraude sau de furt de identitate.

Printre cazurile documentate, una provine din București, unde Adriana a relatat că a fost victima unui atac de malware realizat prin controlul la distanță al telefonului său, obținut printr-o aplicație malignă distribuită prin intermediul Whatsapp. Infractorii au început prin a deschide un cont bancar online în numele ei, apoi au solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 29.000 de lei, spunându-i că suma aparținea ei și că o putea folosi liber.

După ce a cerut anularea creditului în ziua următoare și a notificat atât Poliția, cât și banca — prima dată telefonic, apoi prin scrisoare —, a descoperit că infractorii au avut acces și la alte conturi bancare ale ei, din care au retras 90.000 de lei.

Jumătate din această sumă provenea de la un cont în care ea era împuternicită pentru a administra bani ai altor persoane, iar restul era din contul ei personal.

Retragerea s-a efectuat printr-o serie de operațiuni mici și succesive, strategie utilizată pentru a depăși limitele de securitate impuse de bănci pentru tranzacțiile singure. Toate comunicările cu infractorii au avut loc prin Whatsapp și telefon, iar în unele situații discuțiile au durat mai mult de patru ore consecutive. Privind tranzacțiile efectuate pe contul în care ea era împuternicită, banca a precizat că fondurile aferente au fost transferate în contul ei personal și apoi utilizate de ea, iar toate transferurile au fost efectuate în conformitate cu instrucțiunile primite, deci în conformitate cu prevederile legale privind validitatea ordinilor de plată.

Un alt caz semnificativ provine din Ilfov, unde Ion a fost contactat telefonic de către o persoană care s-a prezentat ca fiind angajat al unei bănci comerciale și i-a spus că cineva a folosit datele sale personale pentru a solicita un credit de nevoi personale. Ion a negat că a făcut orice astfel de solicitare, moment în care interlocutorul i-a transferat conversația către o altă persoană, care a afirmat că face parte din Poliție.

Aceasta i-a indicat apoi să vorbească cu un tert, care s-a prezentat ca reprezentant al BNR și i-a convins să solicite un împrumut de circa 100.000 de lei de la o bancă, să extragă suma în numerar și să o achiziționeze prin cumpărarea de criptoactive de la un ATM specializat.

Ion a urmat instrucțiunile, efectuând depozite succesive de câte 10.000 de lei în ATM, până la atingerea sumei totale, apoi a solicitat o dovadă a depunerii.

După ce a completat operațiunea, i-a fost spus să contacteze două numere de telefon pentru a confirma tranzacțiile. În paralel, din Iași, Mădălina a declarat că a fost victima unei complexe infracțiuni de fraudă bancară și furt de identitate, produsul carei a fost contractarea unui credit de nevoi personale în luna iunie 2026.

A explicat că consimțământul ei a fost viciat printr-o combinație de manipulare psihologică și furt de identitate, iar suma obținută prin credit a fost imediat transferată spre conturi externe, probabil în vederea spălării banilor.

A confirmat existența unei anchetă penală în curs la Poliție și a anunțat incidentele atât la banca, cât și la DNSC.

Fraude bancare în numele tău: cum te protejezi de hoții de identitate?

În cererea sa adresată CSALB, a solicitat suspendarea imediată a obligației de plată a ratelor creditului, până la finalizarea investigărilor penale, precum și evitarea raportării întârzierilor la plată către Biroul de Credit, argumentând că contractul are caracter fraudos și, deci, nu ar trebui să afecteze istoricul ei creditar.

Din Prahova, Mihai a relatat că, în intervalul martie-septembrie, în baza unei relații de prietenie cu o persoană care i-a prezentat un nume fals și a afirmat că este avocat, i-a predat controlul telefonului mobil. Această persoană a accesat aplicațiile de homebanking ale lui Mihai la trei bănci comerciale diferite, apoi a solicitat emisia unui card de credit la una dintre ele și a efectuat mai multe tranzacții neautorizate, cauzând un prejudiciu financiar de peste 15.000 de lei.

Banca i-a cerut să ramburse creditul, argumentând că accesul la aplicații a fost autorizat de către lui, deci operațiunile erau legitime.

Fără alte opțiuni viabile, Mihai a acceptat o reîmplătire a datoriei prin eșalonare pe 36 de luni, scopul fiind evitarea executării silite și a acumulării de penalități.

Din Vrancea, Emil a denunciat faptul că, fără acordul sau semnătura sa, a fost contractat în numele său un credit de 66.000 de lei, printr-o operare de furt de identitate. Deși a efectuat o identificare video pentru un broker de investiții pe Facebook și pentru o aplicație de investiții, a considerat că această procedură nu reprezintă un consimțământ valid pentru contractarea creditului.

Poliția a deschis un dosar de urmărire penală pentru fals informatic, iar Emil a solicitat oprirea temporară a plăților aferente creditului, până la clarificarea situației juridice.

În Caraș-Severin, Toader a explicat că a fost victima unei înșelăciuni după ce a fost contactată de persoane care s-au prezentat fals ca fiind reprezentanți ai BNR și ai organelor de cercetare penală. Sub pretextul că datele sale bancare au fost compromise, a fost indusă în eroare și convinsă să contracteze un credit de nevoi personalesc de 110.000 de lei, fără a-și da un consimțământ real și informat.

Suma a fost însușită de infractorii, iar în acest caz a fost deschisă o anchetă penală. A solicitat suspendarea temporară a obligațiilor de plată până la rezolvarea dosarului.

Din Ilfov, Dumitru a cerut negocierea unei soluții amiabile pentru suspendarea plății ratelor sau pentru reeșalonarea creditului, în urma unei fraude bancare complexe bazate pe tehnicile de „inginerie socială”.

A fost manipulat să retragă numerar și să depună suma de 70.000 de lei primită prin credit într-un automat Bitcoin, prin 14 tranzacții separate.

A raportat imediat incidentul la Poliția Ilfov și la banca sa, cerând o perioadă de grație până la avansarea anchetei penale, pentru a evita executarea silită și raportarea la Biroul de Credit. A precizat că rata lunară de credit, de 1.450 de lei, reprezintă peste 30% din venitul său net lunar, ceea ce creează o presiune financiară semnificativă.

Din Covasna, Viorel a explicat că, după ce a accesat un site fals, a fost contactat de o persoană care l-a convins să cumpăre acțiuni ale companiei Hidroelectrica, motiv pentru care a fost pus în legătură cu un broker.

A oferit datele personale și a acceptat tranzacționarea acțiunilor, dar în curând a simțit că ceva nu era în regulă. A încercat să reia legătura prin numerele de telefon folosite anterior, dar acestea nu mai erau active.

Deși a blocat conturile bancare sale, infractorii au reușit să acceseze unul dintre ele, din care au retras 10.600 de lei, suma ce reprezinta economiile sale personale. În plus, au contractat în numele său un credit de nevoi personale de 67.000 de lei, pe o termen de 60 de luni, accesat online prin aplicația băncii instalată pe telefonul său mobil.

A precizat că majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate în mediul online, după ce infractorii reușesc să manipuleze emoțional victimele, prezentându-se ca angajați ai băncii, ai Poliției sau ai BNR.

De asemenea, a menționat că la CSALB se registrează și cazuri în care persoanele au contractat credite sub presiunea psihologică exercită de infractorii și au apoi transferat banii în conturi controlate de aceștia.

O altă categorie de fraude identificată este cea în care infractorii exploatează dorința victimelor de a câștiga bani rapid, prin inducerea lor să investească în acțiuni sau criptoactive, adesea prin intermediul de platforme false sau brokeri fictivi. Prin intermediul aplicațiilor de comunicare precum Whatsapp și prin apeltelefonice, infractorii îşi desfășoară campagnele de manipulare, unele durând chiar peste patru ore, pentru a obține consimțământul sau accesul necesar.

Deși băncii aplică procedurile standard de verificare a identității și de autentificare a tranzacțiilor, victimele subliniază că aceste mecanisme nu sunt adecvate pentru a detecta cazurile în care autorizarea este obținută prin dezinformare, amenintare sau manipulare psihologică.

De aceea, solicitările adresate CSALB au ca scop principal prevenirea viitoarelor incidente prin publicarea detaliilor metodelor folosite de infractorii, în speranța că conștientizarea publicului va reduce vulnerabilitatea la acest tip de criminalitate.