Fraude cu credite bancare în creștere: zeci de cereri lunare la CSALB

Tăierile au fost realizate prin multiple operațiuni succesive

Fraudele bancare pe canale digitale au cunoscut o escaladare remarcabilă în anul curent, conform datelor furnizate de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Statisticile relevă faptul că instituția a primit peste 170 de sesizări lunare din partea consumatorilor care declară că au fost victime ale unor scheme de înșelăciune legate de credite. Predominanta acestor reclame descrie scenariuri în care indivizi nevinovați s-au trezit cu obligații financiare semnificative față de instituțiile creditare, după ce hackeri sau hoți de identitate au contractat împrumuturi folosind datele personale ale victimelor. În cea mai mare parte a cazurilor documentate, consumatorii au facilitat accesul la conturile lor prin cedarea parolilor, a detaliilor confidențiale sau chiar prin predarea fizică a smartphone-urilor și tabletelor, pe care se aflau instalate aplicațiile de homebanking.

Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporațieiBNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multipleRyft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUA

Pe lângă aceste tipologii clasice, CSALB analizează și situații mai nuanțate, în care persoanele au semnat ele însele contractele de creditare, dar au transferat ulterior fondurile către destinații necunoscuți, ghidate de o dorință arzătoare de a investi în active cripto sau acțiuni, sau pentru a acoperi alte gaură financiare create de alte fraude. Documentele de negociere depuse la CSALB detaliază mecanisme de înșelăciune complexe, iar pierderile materiale raportate în aceste dosare ating pragul de 20.000 de euro. Un aspect derutant este că, în marea majoritate a situațiilor, băncile refuză acceptarea cererilor de conciliere la CSALB.

Justificarea principală invocată de instituțiile financiare este că dosarele se află deja în atenția organelor de poliție, dar și faptul că atacatorii nu au penetrat sistemele de securitate cibernetice ale băncilor, ci au reușit să acceseze conturile cu sprijinul direct al titularilor.

Pentru a proteja confidențialitatea celor afectați, numele din cazurile selectate pentru publicare sunt pseudonime, deși județele menționate sunt reale. Scopul prezentării acestor exemple este de a oferi un instrument de prevenție, ilustrând metodele utilizate de infractori pentru a-i capta pe viitoarele victime. Toate cererile analizate în acest context au fost fie respinse, fie clasate de partea bancară.

Un exemplu emblematic provine din București, unde o femeie, Adriana H., a relatat că a fost vizată de un atac cibernetic de tip malware. Infractorii au preluat controlul la distanță asupra dispozitivului său mobil, folosind o aplicație instalată prin intermediul mesageriei WhatsApp. Primul pas al schemei a fost deschiderea unui cont bancar online, urmată de solicitarea unui împrumut de 29.000 de lei în numele victimei. Hoții îi asigura pe voce că fondurile erau ale sale și putea dispune liber de ele. A doua zi, consumatoarea a cerut anularea creditului, a depus plângere la poliție și a notificat banca atât telefonic, cât și în scris. Accesul neautorizat s-a extins și la conturile existente, din care au fost sustrase 90.000 de lei. Din această sumă, jumătate provenea dintr-un cont de mandat, reprezentând banii altor persoane, iar restul din contul personal.

Tăierile au fost realizate prin multiple operațiuni succesive, o strategie menită să evite declanșarea alertelor de securitate. Comunicările cu înșelătorii s-au desfășurat exclusiv prin WhatsApp și apeluri telefonice, uneori durând peste patru ore. În ceea ce privește contul de mandat, fondurile au fost transferate în contul personal al utilizatorului, de unde au fost utilizate ulterior, banca executând transferurile conform instrucțiunilor primite. Conform legislației în vigoare, un ordin de plată este valid dacă este executat conform IBAN-ului indicat de plătitor.

În județul Ilfov, un alt caz ilustrează o schemă diferită, bazată pe ingineria socială. Ion R. a fost contactat telefonic de un individ care se pretindea angajat al unei bănci comerciale. Acesta l-a informat că datele sale fusese folosite pentru a solicita un credit de nevoi personale. După ce victima a negat solicitarea, apelul a fost transferat unei alte persoane, care se prezenta ca fiind din Poliție. Ulterior, a intervenut un al treilea interlocutor, prezentat ca reprezentant al BNR, care a instruit-o pe victimă să contracteze un împrumut de aproximativ 100.000 de lei, să retragă numerarul și să îl investească în criptomonede printr-un ATM specializat. Victima a respectat indicațiile, introducând în dispozitiv sume de câte 10.000 de lei și cerând confirmări scrise. După completarea sumei totale, i s-a cerut să sune la două numere pentru aprobarea tranzacțiilor finale.

În Vrancea, Emil D

Din Iași, Mădălina E. a raportat o victimizare prin fraudă bancară complexă și furt de identitate, care a dus la contractarea unui credit de nevoi personale în luna iunie 2026. Ea susține că consimțământul său a fost viciat prin manipulare psihologică, iar fondurile au fost transferate imediat în conturi externe pentru spălare de bani. Fiind în curs o anchetă la poliție, ea a notificat banca și DNSC, solicitând suspendarea plății ratelor până la finalizarea cercetărilor penale, precum și neraportarea eventualelor întârzieri la Biroul de Credit, dat fiind caracterul fraudulos al contractului.

Situația din Prahova, relatată de Mihai U., arată cum încrederea în relațiile personale poate duce la pierderi financiare mari. În intervalul martie-septembrie, el i-a predat controlul telefonului unui prieten care folosea un nume fals și se declara avocat. Individul a accesat aplicațiile de homebanking și conturile deschise la trei bănci diferite. A emis un card de credit la una dintre instituții și a realizat tranzacții neautorizate, generând un prejudiciu de peste 15.000 de lei. Banca insistă asupra necesității rambursării creditului, argumentând că accesul a fost autorizat de titular. Pentru a evita procedura de poprire, Mihai a acceptat o eșalonare a datoriilor pe o perioadă de 36 de luni.

În Vrancea, Emil D. a descoperit că a fost contractat un credit de 66.000 de lei în numele său, fără semnătura sau acordul său explicit, ca urmare a unui furt de identitate. Deși a efectuat identificări video pentru un broker de investiții de pe Facebook și o aplicație similară, el consideră că acestea nu echivalează cu consimțământul pentru un credit bancar. Poliția a deschis un dosar pentru fals informatic.

Toader D., din Caraș-Severin, a fost înșelată de persoane care se pretindeau reprezentanți ai BNR și ai organelor de cercetare penală. Sub pretextul compromiterii datelor bancare, a fost indusă în eroare să contracteze un credit de 110.000 de lei, fără a-și da consimțământul real, suma fiind sustrasă de infractori. Dosarul este în fază de anchetă penală, iar solicitarea este suspendarea temporară a obligațiilor de plată până la clarificarea situației.

Dumitru L., din Ilfov, solicită o soluție amiabilă pentru suspendarea sau reeșalonarea creditului, după o fraudă complexă de tip „inginerie socială”. A fost manipulat să retragă numerar și să depună suma de 70.000 de lei, obținută din credit, prin 14 tranzacții separate la un automat Bitcoin. Incidentul a fost raportat imediat la Poliția Ilfov și la bancă. El cere o perioadă de grație până la avansarea anchetei, pentru a evita executarea silită și raportarea negativă la Biroul de Credit. Presiunea ratei lunare de 1.450 de lei reprezintă peste 30% din venitul net lunar, făcând plata dificilă în condițiile fraudei.

Viorel V., din Covasna, a fost victima unui site fals care l-a convins să cumpere acțiuni Hidroelectrica, punându-l în legătură cu un broker. După ce a comunicat datele personale și a acceptat tranzacționarea, a observat anomalii când a încercat să sune la numerele de contact, care nu mai erau active. Deși a blocat conturile, infractorii reușiseră să retragă 10.600 de lei, economiile sale, dintr-un cont accesat. Totodată, au contractat un credit de nevoi personale de 67.000 de lei, pe 60 de luni, online, prin aplicația bancară de pe telefonul său.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, comentează fenomenul îngrijorător al creșterii numărului de victime în rândul consumatorilor de servicii financiare. El subliniază că creditele false generează pagube de zeci de mii de euro, pierderi suportate integral de cei care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicații sau dispozitive. Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce victimele sunt manipulate emoțional de indivizi care se pretind a fi de la bancă, poliție sau BNR. Există și cazuri în care oamenii contractează credite sub presiune psihologică, transferând apoi banii în conturi controlate de hoți. O altă tipologie exploatează dorința consumatorilor de a câștiga rapid, pr