PIB-ul potențial al României a scăzut la 2%, sub nivelul de pre-pandemie

Creșterea s-a erodat!

Economia românească trece printr-o perioadă dificilă, în care motorul expansiunii a încetinit brusc. Potrivit estimărilor ING Bank, ritmul maxim la care poate crește produsul intern brut s-a contractat la aproximativ 2%.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Este o scădere semnificativă față de intervalul de 3,5%–3,75% dinaintea crizei pandemice. Deși fluxul masiv de fonduri pentru proiecte publice oferă o anumită flexibilitate, acestea nu garantează automat o dezvoltare sustenabilă. Provocarea reală rămâne modul în care noile infrastructuri vor fi exploatate pentru a genera valoare economică concretă.

Analiza detaliată, semnată de Valentin Tătaru, economistul-șef al băncii, arată că viitorul performanței economice nu va fi dictat doar de volumul investițiilor, ci de eficiența cu care acestea se transformă în productivitate. Factorii cheie includ rata de participare a forței de muncă și abilitatea companiilor de a converti noile drumuri, căi ferate, rețele energetice și digitale în activități cu un grad ridicat de valoare adăugată.

În context istoric, România a demonstrat o capacitate remarcabilă de recuperare a decalajelor față de țările din Europa de Vest în ultimii doi decenii.

Eficiența bate volumul!

Indicatorul PIB pe cap de locuitor, ajustat pentru diferențele de putere de cumpărare, a urcat de la circa 44% din media Uniunii Europene la momentul aderării în 2007, ajungând la 78% în anul 2025.

Această evoluție a fost facilitată de creșterea rapidă a productivității muncii, transferul de tehnologie și expertiză prin intermediul capitalului străin, reorientarea lucrătorilor spre sectoare mai eficiente și beneficiile substanțiale ale integrării europene.

Totuși, Valentin Tătaru subliniază că, deși procesul de convergență nu s-a încheiat, fereastra pentru câștiguri ușure a dispărut.

Situația conjuncturală actuală este marcată de o creștere modestă de 0,7% înregistrată în 2025, cu perspectiva unei contracții anuale în 2026. Proiecțiile ING indică o revenire graduală, cu o rată de aproximativ 2,2% în intervalul 2027-2028.

Convergența e doar parțială?

Slăbiciunea prezentă este atribuită în mare măsură factorilor ciclici, precum consolidarea fiscală, presiunea inflaționistă persistentă, retragerea consumului intern și cererea externă slabă, care împing economia sub potențialul său real.

Conceptul de PIB potențial se referă la viteza la care economia poate avansa folosind resursele de muncă și capital la niveluri normale, fără a genera tensiuni inflaționiste cronice. Fundamentul istoric al acestei comparații vine de la estimările FMI, care plasa creșterea potențială la circa 3,7% între 2017 și 2019, similar cu datele Comisiei Europene.

Ulterior, raportul FMI din 2025 privind articolul IV a revizuit aceste valori, situând indicatorul la 2% pentru 2025 și la 1,8% pentru 2026.

Redresarea e posibilă?

ING Bank consideră că recesiunea curentă poate exagera efectele negative asupra structurii economiei.

Pe măsură ce ciclul investițiilor se maturizează și vânturile potrivnice ciclice se atenuează, există șanse ca creșterea potențială să se revitalizeze, atingând o gamă de 2,4%–2,7% în perioada 2027–2029.

Pentru a depăși din nou, pe termen lung, pragul de 3% – așa cum anticipează proiecțiile FMI pentru 2029–2030 –, este necesară o mobilizare mai intensă a forței de muncă și o îmbunătățire substanțială a randamentului investițiilor în termeni de productivitate.

Problema esențială nu rezidă în absența investițiilor, ci în dinamica slabă a productivității și a pieței muncii. Investițiile fixe brute s-au menținut recent la nivelul a aproximativ un sfert din PIB, iar cheltuielile publice se află la cote excepțional de ridicate.