România, cu 30% din credite în valută: dublăm nivelul Cehiei, triplăm pe al Poloniei

Expunerea corporatistă, un risc major?

Portofoliul bancar din România abia a trecut pragul de 30% pentru creditele exprimate în valută. Este un nivel care dublează aproape ponderea din Republica Cehă, unde ne aflăm la 20%, și triplă indicatorul din Polonia, la 15%.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Structura aceasta de finanțare ne face vulnerabili la orice mișcare a cursului de schimb, un aspect pe care autoritățile monetare îl monitorizează cu grijă.

Datele BNR arată o situație alarmantă în sectorul corporate. Peste jumătate din creditele acordate firmelor – circa 20 de miliarde de euro (echivalentul a 100 de miliarde de lei) – sunt în valută.

Problema? Protecția este slabă. Doar o treime dintre firmele cu astfel de datorii își acoperă riscul valutar, având venituri în euro sau dolari.

Celelalte două treimi încasează exclusiv în lei. Dacă moneda noastră se depreciază, pierderile vor fi substanțiale. La polul opus, creditele în valută ale populației sunt mult mai puține, la doar 7%.

Lecții din 2008 și spectrul unei spirale negative?

Analiștii subliniază că, deși suntem mai bine poziționați decât în criza din 2008-2009 (când cota a atins 60%), lecțiile nu s-au uitat. Aurelian Dochia, specialist în economie, avertizează că un șoc, fie intern, fie extern, poate declanșa o spirală negativă.

Efectele s-ar extinde de la firme la sistemul bancar, lovind sectoare întregi, bugetul de stat și, în final, economia națională.

Un alt factor critic vine de la agențiile de rating.

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank, a precizat recent că o retrogradare la categoria „junk” ar putea duce la o depreciere a cursului valutar de 3-4%.

O astfel de mișcare ar fi considerată inevitabilă odată cu schimbarea statutului creditării țării.

Risc de rating și presiuni valutare?

Laurian Lungu, analist economic, completează tabloul: persistența problemelor interne, inclusiv politice, combinată cu șocuri externe, poate duce la creșterea cursului. Acest lucru ar pune în pericol capacitatea de rambursare a datoriilor și stabilitatea macroeconomică pe termen mediu.

Mai mult, dacă rata de schimb crește, Banca Centrală va fi obligată să ridice dobânda de referință pentru a controla inflația importată. Măsura ar majora costurile creditelor în lei, generând dificultăți suplimentare pentru debitori, într-un context de recesiune, șomaj crescut și insolvențe.

De ce a reînnoit creditarea în valută dinamismul în ultimii ani? Diferența de costuri: dobânzile în monede străine sunt mai mici, iar stabilitatea relativă a cursului a încurajat alegerea. Totuși, BNR avertizează că menținerea unei ponderi ridicate amplifică vulnerabilitățile sistemului, mai ales în fața unor șocuri adverse.

Perspectivile pentru perioada imediat următoare indică posibilitatea ca leul să fie supus unor presiuni de devalorizare. Există consensul că natura acestei devalorizări va determina impactul: o depreciere bruscă ar putea declanșa o criză mai amplă, în timp ce o ajustare treptată ar permite economiei să se adapteze progresiv.

Portofoliul de credite în monedă străină, printre cele mai mari din regiune, necesită o monitorizare riguroasă, în special în cazul companiilor nefinanciare, unde expunerea la riscul valutar rămâne un punct critic al stabilității financiare naționale.