România are 30% credite în valută, mult peste media din Cehia și Polonia

Ce perspective oferă analistul economic Laurian Lungu?

Expunerea sistemului bancar românesc la fluctuațiile cursurilor valutare rămâne un subiect central în dezbaterile economice actuale, România înregistrând o pondere de 30% din totalul creditelor exprimate în valută. Această cifră se situează semnificativ peste nivelul mediu observat în statele vecine, Cehia având o proporție de 20%, iar Polonia de abia 15%. Această disparitate subliniază o vulnerabilitate structurală specifică pieței locale, care atrage atenția reglementatorilor și a analiștilor financiari.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), sectorul corporate prezintă cea mai mare expunere la acest tip de risc.

Peste jumătate din soldul total al împrumuturilor acordate companiilor este denumit în valută, o sumă care echivalează cu peste 100 de miliarde de lei.

Deși volumul este considerabil, gradul de protecție a acestor active este limitat: în medie, doar o treime dintre aceste credite corporative în valută sunt acoperite prin instrumente de asigurare a riscului valutar.

Astfel, două treimi din acest segment rămân expuse direct la variațiile cursului de schimb, ceea ce amplifică potențialul impact negativ asupra bilanțurilor firmelor și, implicit, al sistemului bancar.

Pe de altă parte, situația se schimbă radical când analizăm segmentul retail. Populația generală pare a fi mai protejată de volatilitatea monetară, deoarece doar 7% din creditele personale active sunt încă exprimate în valută, conform statisticilor centrale. Această diferență de structură sugerează că riscul sistemic este concentrat preponderent la nivelul agenților economici mari, iar nu la cel al consumatorilor finali.

Experții economici subliniază importanța învățăturilor istorice în contextul actual. Aurelian Dochia, analist economic, remarcă necesitatea de a nu uita lecția crizei financiare din 2009. El avertizează că, în cazul în care evenimentele se accelerează din motive interne sau externe, prezența masivă a creditelor în valută poate declanșa un lanț de reacții negative.

Acest mecanism poate extinde efectele adverse de la nivelul individual al firmelor afectate, ajungând să atingă sectorul bancar, diverse ramuri ale economiei naționale, finanțele publice și, în final, întreaga economie.

Un alt punct de vedere este oferit de Laurian Lungu, tot analist economic, care se concentrează pe interdependența dintre factorii interni și șocurile externe. El susține că persistența riscurilor interne, inclusiv cele de natură politică, combinate cu posibilele șocuri negative provenite din surse multiple externe, pot determina o apreciere a monedei străine față de leu.

O astfel de mișcare a cursului valutar poate pune în pericol capacitatea debitorilor de a-și onora obligațiile de rambursare, afectând pe termen lung stabilitatea macroeconomică a țării.

Ce context suplimentar explică dinamica pieței financiare?

Lungu explică mecanismul transmisiei acestui șoc: dacă cursul valutar crește, banca centrală va fi forțată, într-un final, să majoreze rata dobânzii pentru a combate inflația importată. Creșterea dobânzilor la lei va genera, la rândul său, dificultăți în rambursarea creditelor denominate în moneda locală. Această presiune este intensificată de contextul actual, în care economia se află într-o fază de recesiune, iar numărul disponibilizărilor și al insolvențelor tinde să crească.

Perspectiva analiștilor pentru viitor include avertismentul privind presiunile de devalorizare asupra leului. Există anticipări că moneda națională ar putea suferă depreciere bruscă, un scenariu care ar putea declanșa probleme majore în economie. În schimb, o devalorizare graduală, distribuită pe o perioadă mai lungă de timp, ar permite sistemului economic să se adapteze progresiv, minimizând riscul unei crize ample.

Vulnerabilitatea principală identificată persistă pe segmentul corporate, unde aproximativ jumătate din soldul creditelor bancare, adică în jur de 100 de miliarde de lei (echivalentul a 20 de miliarde de euro), este în valută. Menținerea unei ponderi ridicate a finanțării în valută amplifică sensibilitatea la șocuri adverse, fie ele de origine internă sau externă, așa cum avertizează BNR.

Ca context suplimentar pentru dinamica pieței financiare, BNR a raportat o creștere a creditării private cu 7,6% pe bază anuală în luna iulie, atinsumând un nivel total de 472 de miliarde de lei. De asemenea, datele din prima jumătate a anului 2026 indică o revigorare a creditării corporate, o tendință vizibilă și în luna iunie, care contrastează cu prudența anterioară.

În paralel cu aceste indicatori bancari, piața de capital și sectorul imobiliar din România înregistrează, de asemenea, transformări notabile. Victor Căpitanu, reprezentant al One United, evidențiază modul în care investițiile în infrastructură, precum extinderea metroului și lărgirea drumurilor, au transformat zonele abandonate din București în cele mai căutate adrese rezidențiale.

Deși România se situează la jumătatea clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește marjele la creditele corporate, întrebarea dacă aceste marje mai pot scădea rămâne deschisă.

Din perspectiva sectorului construcțiilor, Erbaşu estimează o creștere a afacerilor cu 10% pentru anul 2026, având în portofoliu proiecte cu o valoare totală de 5 miliarde de euro, asigurate până în 2030. În domeniul retailului și tehnologiei, grupul elenean PPC a purtat discuții avansate pentru preluarea retailerului electro-IT Flanco. Deși au examinat piața eMAG, negocierile cu Naspers nu au condus la un acord privind prețul.

Pe piața fondurilor de investiții private, fondul Hg a anunțat preluarea controlului asupra grupului ENTERSOFTONE, entitate care a reunit companiile BITSoftware și SoftOne.

Valoarea tranzacției a fost estimată la circa 1 miliard de euro. Hg avea deja o prezență pe piața românească de software prin intermediul grupului Visma, în care deține o participație majoritară. Visma a realizat anterior două achiziții în România: SmartBill și Keez.

În sfârșit, evoluțiile de pe piața de capital au modificat structura pieței fondurilor de investiții, iar un aspect notabil a fost intrarea unui colos chinez pe poziția de proprietar al celui mai mare parc solar din România, marcând o prezență semnificativă a capitalului asiatic în sectorul energetic verde local.