Mergi la conținut

Industria plătește dublu: valul de scumpiri din fabrici este de două ori mai mare decât cel de la raft

Industria plătește dublu: valul de scumpiri din fabrici este de două ori mai mare decât cel de la raft

Unde s-au înregistrat cele mai mari scumpiri?

Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o prăpastie uriașă între scumpirile din fabrici și cele pe care le resimțim la casă. În luna septembrie 2026, prețurile solicitate de producătorii industriali au explodat cu 13,8% față de aceeași lună din 2025.

În tot acest timp, prețurile la bunuri și servicii destinate populației au urcat cu doar 6,61%.

Această diferență majoră arată clar că unda de șoc a scumpirilor de la sursă ajunge doar parțial pe rafturile magazinelor, fiind amortizată pe parcurs de lanțul comercial.

Raportat de la o lună la alta, septembrie 2026 a adus o creștere a prețurilor la producători de 2,6% față de august, în timp ce la consumatori avansul a fost de doar 0,77%. Vorbim însă despre doi indicatori care măsoară etape complet diferite din economie. Primul urmărește prețul de ieșire din fabrică, iar cel de-al doilea reflectă cheltuielile scoase direct din buzunarul familiilor. De altfel, ritmul anual al scumpirilor industriale s-a accelerat din nou în septembrie, ajungând la 13,8%, după ce în august se oprise la 11,8%.

Dacă analizăm pe sectoare, imaginea devine și mai clară. Sectorul energetic a marcat de departe cel mai dureros salt, cu o scumpire de 25% față de anul trecut. Pe locul următor se află bunurile intermediare, folosite la fabricarea altor produse, care s-au scumpit cu 12%. În același timp, mașinile și echipamentele destinate companiilor au consemnat o creștere de 6%, bunurile de uz curent s-au scumpit cu 5,7%, iar cele de folosință îndelungată au înregistrat un avans modest, de doar 3%.

Aceste cifre confirmă presiunea uriașă pe costurile de producție, dar nu înseamnă că facturile populației vor crește automat în aceeași proporție.

De ce nu vedem aceleași prețuri la magazin?

Situația arată similar și în cazul marfă trimisă peste graniță: prețurile cerute de producători pentru piața externă au crescut cu 11,2%.

Procentul general de 13,8% include atât livrările interne, cât și exporturile.

Merită precizat că explozia de 25% din sectorul energetic reflectă doar scumpirea strictă din acea ramură industrială, fără a indica ponderea ei în totalul de 13,8% și fără să însemne o dublare automată a facturilor la utilități sau alimente.

Explicația pentru care prețul de la poarta fabricii nu coincide cu cel de la raft stă în lanțul lung de intermediari. De la producători până la cumpărătorul final se adaugă costurile de transport, distribuție, adaosul comercial al magazinelor și taxele statului. Din acest motiv, o scumpire la sursă ajunge la raft doar parțial, cu o anumită întârziere sau uneori chiar deloc. INS măsoară separat cheltuielile efective ale populației, oferind o imagine distinctă asupra inflației din coșul zilnic de cumpărături.

Concret, în septembrie 2026, alimentele au fost mai scumpe cu 3% față de septembrie 2025, celelalte mărfuri au urcat cu 7,06%, iar serviciile au înregistrat un salt de 11,12%. Aceste categorii nu coincid direct cu ramurile industriale; spre exemplu, serviciile plătite de cetățeni au o altă dinamică față de industria energetică. Deși indicatorul prețurilor de producție avertizează asupra presiunilor din industrie, el nu permite calcularea exactă a scumpirii unui produs de pe raft. Următoarele date oficiale privind inflația la consumatori vor fi publicate de INS pe 12 noiembrie 2026, oferind o imagine clară asupra lunii octombrie.

Alte articole:

Sursă: Financiarul

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.