Cum au evoluat celelalte categorii de produse bancare în fața crizei de credite
Rata creditelor neperformante în sectorul IFN-urilor depășește cu mult cea înregistrată în sistemul bancar, conform datelor publicate de Biroul de Credit pentru prima jumătate a anului 2026. Analiza detaliată a portofoliului de credite revealează disparităţi semnificative între cele două părţi ale sistemului financiar, atât în ceea ce priveşte nivelul indicilor de risc, cât și evoluţia pe categorii de produse și grupe de vârstă.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026În prima parte a anului 2026, rata mediă a creditelor neperformante în sistemul bancar a fost de 3,76%, valoare care reflectă o continuare a tendinţei de îmbunătățire observată în comparație cu ultimul trimestru al anului 2025, când aceasta a fost de 4,01%. Această reducere sugerează o stabilizare a calității portofoliului, susținută de o gestionare mai prudentă a riscului și de condiții macroeconomice mai favoreabile pentru plăti.
De asemenea, categoria de credite ipotecare și imobiliare (etichetată cu litera M) a rămas profund sub pragul de 1%, la aproximativ 0,85%, indicând un risc foarte scăzut pentru acest tip de finanțare, probabil datorită garantiilor reale pe care le însoțește.
În contraste, categoria de linii de credit (etichetată C) a prezentat cea mai volatilă dinamica în perioada analizată. În ianuarie, rata creditelor neperformante pentru această categorie a fost de 5,47%, apoi a scăzut la un minim anual de 4,41% în februarie, înainte de a începe o nouă tendință ascendentă care a condus la o valoare de 6,23% în iunie.
Acest lucru face din linii de credit produsul cu cel mai ridicat nivel de neperformanță în sistemul bancar, de asemenea, fiind singura categorie care a înregistrat atât valori maximale, cât și fluctuări semnificative în cursul semestrului.
Alte categorii de produse bancare au evidențiat o evoluție mai lină. Creditele de consum (tip I) au avut o rată medie de neperformanță de 4,82%, aproape la nivelul celui de la overdraft (categorie O), care a fost similă.
Pentru creditele revolving (categorie R), media a fost de aproximativ 3,8%, poziționându-se sub media generală a sistemului, dar peste cea a creditelor ipotecare.
În total, semestrul I al anului 2026 a fost marcat de o relativă stabilitate a calității portofoliului bancar, împreună cu o ușoară ameliorare a indicatorului global de credite neperformate în comparație cu sfârșitul anului anterior.
În schimb, sistemul non-bancar, reprezentat de IFN-urile, a continuat să se confrunte cu un nivel semnificativ mai ridicat de credite neperformate. Conform raportului semestrial al Biroului de Credit, rata medie pentru prima jumătate a anului 2026 a fost de 22,24%, o scădere față de 23,2% înregistrată în semestrul al II-lea al anului 2025.
Această tendință descendentă a început deja în luna ianuarie, când rata a fost de 23,58%, apoi a scăzut constant în fiecare lună următoare, ajungând la un minim de 21,76% în luna mai.
Analiza pe categorii de vârstă aduce informații suplimentare despre profilul
În iunie, s-a înregistrat o ușoară creștere la 21,78%, dar în ansamblu, dinamica a indicat o îmbunătățire graduală a calității portofoliului, cu o stabilizare a ratii în jurul nivelului de 22% spre finalul perioadei analizei.
Acest nivel de 22% reprezintă aproximativ cinci ori valoarea înregistrată în sistemul bancar, confirmând o disparitate majoră între cele două segmente ale sistemului financiar. Deși se observă o îmbunătățire în IFN-uri, ritmul este mult mai lent și poziția de départ era mult mai desfavorabilă comparativ cu băncile.
Definiția utilizată pentru creditele neperformante rămâne consistentă: se referă la suma creditelor cu plăți în arrears de peste 90 de zile, raportată la totalul creditelor active la sfârșitului fiecărui perioadă de raportare.
Analiza pe categorii de vârstă aduce informații suplimentare despre profilul debitorilor. În sistemul bancar, grupa de vârstă 45–49 ani continuă să dețină cea mai mare sumă restantă, depășind ușor pragul de 800 de milioane de lei, fiind urmată de lângă de categoria 50–54 ani.
Totuși, atunci când se examinează numărul de persoane cu obligații restante, cea mai numeroasă grupă este cea cu vârsta între 35 și 39 ani, cu aproximativ 37.000 de debitori la finalul semestrului I al anului 2026.
În sistemul non-bancar, situația este inversată în ceea ce priveşte dimensiunea creditelor restante. Deși cea mai numeroasă categorie de debitori este tot aceeași — persoanele cu vârsta între 35 și 39 ani — această grupă detine cea mai mare sumă restantă, care a ajuns la aproximativ 307 de milioane de lei, în creștere față de finalul anului 2025, când era de circa 270 de milioane de lei.
La finalul semestrului I, peste 76.000 de persoane din această categorie de vârstă au avut obligații restante curente, ceea ce reprezintă aproximativ dublu comparativ cu numărul înregistrat în sistemul bancar pentru aceeași grupă de vârstă.
Această diferență sugeră că, deși frecvența incidentelor de plăte retrasate poate fi similară între cele două sisteme pe grupă de vârstă, valoarea medie a datoriei pe debitor în IFN-uri este semnificativ mai mare decât în bănci. Acest lucru poate reflecta diferențe în politicile de acordare a creditului, profilul de risc al clienților sau structura produselor oferite de IFN-uri, care pot include credite cu durate mai scăte, dobânzi mai mari sau mai puține garanții.
De altă parte, IFN-urile au continuat să se confrunte cu un nivel semnificativ de risc, cu o rată de neperformare de peste 22%, deși cu semne de stabilizare și îmbunătățire lentă.
Linile de credit au reprezentat punctul de tensiune în ambele sisteme, dar impactul a fost mult mai accentuat în sectorul non-bancar. Datele subliniază necesitatea unei abordări diferite în gestionarea riscului, în funcție de specificale fiecărui segment de pieță.
