Deficitul contului curent crește cu 5% în primele opt luni ale anului 2026

Ce înseamnă creșterea cu 5%?

În primele opt luni ale anului 2026, deficitul din contul curent al balanței de plăți a ajuns la 19.295 milioane euro, o sumă cu 5% mai mare decât aceea din aceeași perioadă a anului precedent, potrivit BNR. Acest rezultat corespunde aproximativ -4,9% din PIB-ul estimat, ceea ce ridică semne de întrebare asupra realizării prognozei oficiale de -6,6% din PIB pentru întregul an, stabilită de Comisia Națională de specialitate.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Segmentul combinat de bunuri și servicii a înregistrat o creștere modestă a datoriilor, cu doar 0,8%, trecând de la -12.935 la -13.041 milioane euro.

Cum se descompune deficitul pe bunuri și servicii?

Deficitul pe partea de bunuri a crescut cu 3,8%, de la -21.567 la -22.385 milioane euro, însă această evoluție a fost parțial compensată de îmbunătățirea soldului pozitiv pe servicii, care a crescut cu 8,2% (de la +0,9% la finele semestrului I) și a ajuns la +9.344 milioane euro.

În sectorul serviciilor, telecomunicațiile, informaticele și informaționale au asigurat cea mai mare contribuție pozitivă, cu +5.079 milioane euro, în creștere cu 11% față de anul precedent. Acestea rămân semnificativ peste serviciile de transport, care au generat +4.629 milioane euro, un nivel cu 14% mai ridicat decât cel din primele opt luni din 2025.

Care servicii fac diferența în balanța de plăți?

De asemenea, soldul serviciilor de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților a trecut de la -0,6% la +1.841 milioane euro, reflectând o îmbunătățire de 1,5%.

Deficitul din turism a ajuns la -2.983 milioane euro, ușor mai mic decât -3.016 milioane euro înregistrate la finele lunii august 2025, indicând o pierdere de viteză în creșterea datoriilor. În ceea ce privește veniturile primare, soldul negativ a urcat la -6.665 milioane euro, cu 5% peste cele -6.370 milioane euro din urmă cu un an.

Turismul și veniturile primare: ce ne spun cifrele?

Situația s-a înrăutățit și la veniturile secundare, care includ transferurile românilor plecați la muncă în străinătate; rezultatul net a trecut de la +322 milioane euro la -219 milioane euro pe primele opt luni ale anului curent.

Investițiile străine directe în perioada ianuarie-august 2026 au totalizat 2.122 milioane euro, o cifră cu 62% mai mică decât cele 4.915 milioane euro din aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, se remarcă un avans de aproape 1 miliard de euro din august, de la 1.127 milioane euro la finele lunii iulie 2026, când suma era cu 77% mai mică față de cele 4.915 milioane euro din ianuarie-iulie 2025.

Investițiile străine și participările la capital: ce tendințe?

Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2.220 milioane euro, superioare celor 1.427 milioane euro înregistrate pe primele șapte luni ale anului. În paralel, creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de -98 milioane euro, o evoluție pozitivă față de -280 milioane euro anterior.

La finele primelor opt luni ale anului 2026, datoria externă a ajuns la 238,08 miliarde euro, cu aproape 7,5 miliarde euro mai mare decât la finele anului 2025, dintre care cam jumătate a fost acumulată doar în luna august. Creșterea de 3,28 miliarde euro pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung a fost însoțită de o creștere considerabilă a datoriei pe termen scurt, de 4,8 miliarde euro.

Datoria externă și serviciul acesteia: cât de mare e presiunea?

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finele lunii august 2026 a fost de 14,5%, în scădere cu 1,2 puncte procentuale față de luna anterioară și semnificativ sub nivelul de 17% din 2025.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a ajuns la 5,9 luni, ușor sub cea înregistrată la sfârșitul anului precedent (6 luni).

Acoperirea importurilor și a datoriei pe termen scurt: e suficientă?

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung), a coborât la 93,5%, în scădere de la 100,2% în iunie și 108,1% la finele primului trimestru.

Deși această valoare este sub cea de 102,8% din finalul anului 2025, ea permite încă o reziliență acceptabilă la șocuri financiare.