Datoria pe termen scurt a crescut cu 52 de miliarde!
România a înregistrat o creștere semnificativă a datoriilor externe în primele șapte luni ale anului, cu un adăugare de 6,41 miliarde de euro față de nivelul de la sfârșitul anului trecut. Astfel, pasivul net extern al țării a ajuns la 234 miliarde de euro.
Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%
Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporației
BNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multiple
Ryft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUAMai mult de jumătate din această sumă — 54% — aparține sectorului public, ceea ce arată o implicare puternă a statului în structurarea datoriilor externe.
O analiză detaliată arată că instrumentele pe termen lung domină portofoliul.
La 31 iulie 2026, obligațiile externe cu maturitate extinsă totalizau 182 miliarde de euro, adică 77,6% din total. Această categorie a crescut modest, cu 1,1% față de perioadele anterioare.
În contrast, datoria pe termen scurt a evidențiat o dinamică mai accentuată: 52 miliarde de euro, cu o creștere de 9,4%.
Sectorul privat a adăugat 1,9 miliarde la datoria externă!
Administrația publică rămâne cel mai mare debitor extern, cu un sold de 127 miliarde de euro — o creștere de 1,8 miliarde de euro față de sfârșitul anului precedent. În interiorul acestei structuri, titlurile de stat și instrumentele similare au scăzut ușor, de la 88 la 86 miliarde de euro, în timp ce împrumuturile contractate de stat au crescut semnificativ, ajungând la 25 miliarde de euro.
Sectorul privat și investițiile străine directe au, de asemenea, contribuit la creștere. Creditele intragrup, legate de aceste investiții, au crescut de la 51,5 la 53 miliarde de euro.
Restul economiei, exclusiv sectorul public, a dus datoria externă de la 33,1 la 35 miliarde de euro. Sectorul financiar, fără Banca Națională, a văzut obligațiile externe să urce de la 14,9 la 15,5 miliarde de euro.\n Totuși, indicatorii de sustenabilitate au arătat semne de îngrijorare. Rata serviciului datoriei pe termen lung, măsurată în perioada ianuarie-iulie 2026, a scăzut la 15,7% din 18,4% înregistrat în 2025.
Capacitatea de a acoperi importurile prin rezervele valutare s-a reducut de la șase la 5,7 luni.
Un indicator critic — gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR — a scăzut de la 104,4% la 91,4% în același interval. Aceasta sugerează o presiune crescută asupra lichidităților disponibile pentru rambursarea obligațiilor de scurtă durată.