Conturi de pensii private în România: economisești 100.000 euro la 65 ani cu 150 lei/lună

Gabriela Horga, co-inițiatoarea demersului PNL!

Românii vor putea acumula o avere semnificativă pentru bătrânețe, depunând lunar sume modeste, grație unui nou mecanism legislativ care a trecut de recent prin Parlament.

Potrivită informațiilor furnizate de sursa Profit. ro, un cetățean care alocă 150 de lei lunar, pe parcursul a 35 de ani, ar putea dispune de aproximativ 100.000 de euro la atingerea vârstei standard de pensionare, adică 65 de ani.

Acest scenariu optimist se bazează pe o estimare a randamentului mediu anual de circa 10%, ilustând puterea capitalizării pe termen lung în piețele financiare.

Proiectul de lege, care inițial a fost prezentat sub denumirea de Conturi Individuale de Investiții pentru Pensii (CIIP), a suferit o rebranduire în etapele legislative.

Senatorii au propus numele de Conturi Individuale de Investiții pentru Viitor (CIIV), însă, după consultări tehnice cu Ministerul Finanțelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), forma finală adoptată în comisie a stabilit terminologia de Conturi de Economii și de Investiții (CEI).

Inițiativa legislativă a fost lansată de reprezentanții Partidului Național Liberal (PNL) și ai Uniunii Salvați România (USR), beneficiind de sprijin parlamentar din partea formațiunilor PSD, AUR, UDMR, precum și a unor deputați neafiliați.

Documentul a fost aprobat de Camera Superioară înainte de intrarea în vacanța parlamentară, iar acum traversează rapid procesul de examinare în comisile de specialitate ale Camerei Deputaților, comisia de buget având deja întocmit un raport preliminar favorabil adoptării.

Deputatul Claudiu Năsui, unul dintre inițiatorii de la USR, a subliniat importanța acestui instrument comparându-l cu planurile private de pensie de succes din SUA. El a explicat că aceste conturi reprezintă unul dintre motoarele care au consolidat piețele financiare americane, permițând milioane de cetățeni să devină investitori activi prin economisirea pentru viitor prin intermediul bursei.

Deși noua schemă completează structura existentă a Pilonului II, a Pilonului III și a pensiilor ocupaționale, inițiatorii insistă asupra caracterului distinct și flexibil al CEI. Este vorba despre un instrument prin care fiecare individ își poate construi portofoliul personal de economii pentru bătrânețe, făcând alegeri proprii pe piața de capital.

Flexibilitatea fiscală este un punct central al noului cadru legal.

Titularii conturilor au opțiunea de a selecta unul dintre două regimuri: fie contribuțiile sunt deductibile fiscal, dar veniturile obținute la retragere sunt impozitate, fie contribuțiile nu sunt deductibile, dar retragerile sunt scutite de impozitare.

Indiferent de varianta aleasă, câștigurile generate de investiții – incluzând plus-valuele, dividendele, dobânzile sau cupoanele – vor fi complet scutite de impozit pe perioada deținerii fondurilor în cont.

Aceste sume nu intră în circuitul bugetului de stat, iar decizia finală asupra alocării resurselor aparține exclusiv beneficiarului, care poate opta pentru acțiuni, obligațiuni, fonduri comune de investiții (OPCVM) sau alte instrumente financiare.

Retragerea fondurilor este permisă, în principiu, la momentul pensionării, cu excepția unor situații speciale prevăzute de lege.

Senatoarea Gabriela Horga, co-inițiatoare a demersului din partea PNL, a detaliat exemplul concret al economisirii pe termen lung.

Ea a arătat că un tânăr de 30 de ani care investește lunar suma de 150 de lei, timp de 35 de ani, cu o ipoteză de randament mediu anual de 10%, va atinge o valoare totală de aproximativ 100.000 de euro la 65 de ani.

Tipul contului nu se mai schimbă după deschidere!

Deși cifra pare impresionantă pentru o contribuție lunară mică, Horga a subliniat că este rezultatul natural al investițiilor pe termen lung.

Totuși, ea a emis un avertisment important: noul sistem de investiții, la fel ca orice altă formă de plasare a capitalului, nu garantează randamente fixe și nu anulează riscurile inerente pieței.

În acest context, educația financiară devine un factor crucial pentru succesul investițional.

Conform textului legal, Conturile de Economii și de Investiții sunt structuri în care persoanele fizice pot stoca și investi bani, beneficiind de un tratament fiscal specific, fiind administrate de entități autorizate. Există două categorii distincte de conturi, definite clar în legislație:

Prima categorie este contul CEI cu regim de scutire (CEI-S).

În acest tip, contribuțiile sunt făcute de titular, iar veniturile realizate la retragere sunt scutite de impozitul pe venit și nu se includ în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, conform Legii nr. 227/2015 (Codul fiscal) și modificările ulterioare.

A doua categorie este contul CEI cu regim de deductibilitate (CEI-D). Aici, contribuțiile beneficiază de deductibilitate fiscală, conform aceleiași legi fiscale. Plata contribuțiilor poate fi efectuată fie de titular, fie de angajator, la locul de muncă principal. În cazul în care angajatorul efectuează plata pentru salariat, deductibilitatea este plafonată la maximum 33% din salariul de bază corespunzător funcției ocupate, sau din solda/salariul lunar stabilit prin lege.

Este important de reținut că tipul de cont (scutire sau deductibilitate) nu poate fi schimbat după deschidere. Totuși, o persoană fizică are libertatea de a deschide unul sau mai multe conturi CEI, de orice tip, la unul sau mai mulți administratori autorizați.

Investițiile permise în cadrul acestor conturi includ obligațiuni, acțiuni, OPCVM-uri și alte instrumente financiare tranzacționate pe piețe reglementate. Acestea pot fi oferite de administratorii CEI și provin de pe piețele reglementate din Uniunea Europeană sau de pe piețele echivalente ale țărilor terțe membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în conformitate cu Legea nr. 126/2018 și modificările ulterioare.

Se permit și titlurile de participare emise de OPCVM-uri distribuite conform legislației aplicabile.

O excepție notabilă față de prevederile generale ale legii menționate mai sus este că, în interiorul conturilor CEI, nu se pot investi fonduri în instrumente financiare derivate, cu excepția cazului în care este vorba despre OPCVM-uri care utilizează derivate pentru replicarea randamentului unui indice sau pentru operiuni de hedging (acoperire a riscurilor).

Pe plan fiscal, veniturile și câștigurile de capital generate în cadrul CEI sunt scutite de impozit și contribuții sociale. Orice profit realizat din tranzacții cu instrumente financiare în timpul deținerii contului nu intră în baza de calcul a impozitului pe venit sau a contribuțiilor sociale obligatorii.

Dividendele încasate direct în cont sunt, de asemenea, scutite de impozitare.

Termenul limită pentru efectuarea contribuțiilor este fixat până la deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, sau până la împlinirea vârstei de 65 de ani, oricare dintre aceste evenimente are loc primul. Fondurile pot fi retrase, la cererea titularului și în suma dorită, începând cu momentul deschiderii dreptului de pensie menționat anterior sau după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Implementarea efectivă a noilor reguli este condiționată de procesul legislativ final. După ce președintele României va promulga legea, aceasta va intra în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial. Inițiatorii, printre care Claudiu Năsui, Gabriela Horga, Cristina Prună și Sebastian Burduja, consideră că acest pas va moderniza sistemul de economisire pentru bătrânețe, oferind românilor un instrument transparent și eficient pentru protejarea veniturilor viitoare.