România, cheltuieli mari pe salariile bugetarilor

Sunt salariile bugetarilor români prea mari față de veniturile bugetului?

Salariile bugetarilor din România reprezintă 8,1% din PIB, adică 168 de miliarde de lei. Premierul Ilie Bolojan a prezentat recent datele referitoare la cheltuielile cu salariile din sectorul public, comparându-le cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene.

Cine primește amenda dacă prestatorul uită să trimită modificarea salariului în REGES?Marius Budăi îl atacă pe Ilie Bolojan: puterea de cumpărare se prăbușeșteFond croat de investiții preia liderul pieței de securitate și sănătate în muncă din RomâniaBanca Centrală Europeană ar putea anunța prima majorare a dobânzii din 2023

Concluzia este clară: România încasează la buget venituri mai mici decât media Uniunii Europene, în timp ce cheltuielile pentru salariile bugetarilor depășesc considerabil această medie.

Provocările salarizării în sectorul public În aceste condiții, premierul a subliniat că noua lege a salarizării nu va putea aduce creșteri semnificative ale salariilor în sectorul public.

Ilie Bolojan a explicat că sunt două opțiuni: fie se vor face majorări modeste pentru toți angajații, fie se vor face disponibilizări, ceea ce ar permite creșteri mai mari pentru cei rămași. „Cheltuielile salariale sunt disproporționat de mari în raport cu veniturile bugetare ale țării”, a declarat Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Numărul bugetarilor și productivitatea muncii România are în prezent 1,28 milioane de bugetari, însă productivitatea muncii nu justifică salariile acestora, a mai spus premierul.

Deși țara noastră se confruntă cu unele dintre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, cheltuielile salariale în sectorul bugetar sunt printre cele mai mari, ca procent din veniturile fiscale.

Cât de mult consumă statul român salariile bugetarilor?

Veniturile fiscale și cheltuielile publice Ilie Bolojan a prezentat un grafic relevant: veniturile medii în Uniunea Europeană sunt de aproximativ 40% din PIB, în timp ce România se află la 30%.

Cheltuielile de personal, ca procent din venituri, se ridică la 40%, ceea ce ne plasează printre cele mai mari din Europa. Așadar, din fiecare leu colectat în România, 39% este destinat acoperirii salariilor din sectorul bugetar.

Presiunea dobânzilor și viitorul salarizării Premierul a adăugat că, pe lângă cheltuielile mari din sectorul bugetar, se adaugă și presiunea dobânzilor. Dobânzile plătite anul acesta reprezintă aproape 3% din PIB-ul României, adică în jur de 60 de miliarde de lei. În acest context, Bolojan a reiterat că noua lege a salarizării nu va putea aduce creșteri spectaculoase ale salariilor bugetarilor.

Creșterile posibile începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date. Opțiuni pentru viitorul salariilor Premierul a concluzionat că există doar două opțiuni reale: fie se vor face creșteri de salarii modeste, fără a afecta sectorul public, fie, pentru corecții mai mari, va fi necesară reducerea cheltuielilor publice, inclusiv prin reduceri de personal acolo unde nu se justifică.

Așadar, alegerea este una dificilă: creșteri mici de salariu sau concedieri.