Cât ne rămâne pentru cumpărături?
Chiar dacă cifrele oficiale ne arată salarii în creștere, românii se confruntă cu o realitate economică dură: puterea de cumpărare în retail este extrem de redusă, plasându-ne pe penultimul loc în clasamentul european. Această situație paradoxală subliniază o discrepanță semnificativă între veniturile nominale și cât de mult putem cumpăra, de fapt, cu ele.
Teilor primește un împrumut de 115 milioane de euro
Sinteza: Noutăți contabile din iulie 2026
FinregE a lansat un ghid pentru simplificarea unui singur manual european de reglementare a AML pentru termenul limită de 2027
Creditul ipotecar: Scurtează-i durata prin refinanțare inteligentăConform unui studiu recent, un român are la dispoziție, în medie, doar 3.880 de euro anual – adică aproximativ 323 de euro pe lună – pentru a-și acoperi cheltuielile în magazinele de retail. Aici intră totul: de la supermarketuri și hipermarketuri, la magazine de bricolaj, electrocasnice, mobilă, haine, cosmetice și alte bunuri de larg consum, fie că le cumpărăm fizic sau online.
Din cele 25 de țări analizate, România ocupă locul 24, depășind la limită doar Serbia.
Este surprinzător că state precum Bulgaria și Ungaria, adesea considerate cu economii similare, ne depășesc la acest capitol, chiar dacă statisticile generale ar sugera o putere de cumpărare locală mai mare în România.
Această discrepanță se explică parțial prin costurile ridicate ale traiului, care „înghit” o proporție semnificativă din veniturile românilor.
De ce suntem la coada clasamentului?
Studiul menționat măsoară strict suma rămasă pentru cumpărături în retail, după ce oamenii au achitat deja cheltuieli esențiale precum servicii, utilități, rate la credite, asigurări și vacanțe.
În România, aceste costuri fixe reprezintă o povară financiară mult mai mare comparativ cu alte țări europene, lăsând astfel o sumă netă considerabil mai mică pentru achizițiile din magazine.
Un alt factor crucial care contribuie la această situație este inflația galopantă. Studiul realizat de NielsenIQ (NIQ) utilizează venitul disponibil nominal, ceea ce înseamnă că datele nu sunt ajustate în funcție de inflația locală. Deși salariul minim și cel mediu din România au înregistrat creșteri rapide în termeni nominali în ultimii ani, țara noastră s-a confruntat, în același timp, cu una dintre cele mai agresive rate ale inflației din Uniunea Europeană.
Chiar și în anul 2026, inflația a depășit pragul de 10%. Aceste scumpiri continue au erodat semnificativ puterea de cumpărare a populației, reducând drastic valoarea reală a veniturilor.
Astfel, chiar și cu puținii bani rămași după plata cheltuielilor esențiale, românii pot achiziționa tot mai puține bunuri din magazine, accentuând decalajul față de celelalte țări europene.