Jumătate dintre români nu se descurcă singuri mai mult de o lună fără salariu

Românii suferă de Dunning-Kruger financiar!

România se pregătește intens pentru un examen european de matematică aplicată la viața reală, mai exact pentru evaluarea competențelor financiare, iar semnalele primite din interiorul grădiniței naționale sunt mixte. O analiză detaliată, comandată de Banca Comercială Română și realizată de casa de cercare Cult Market Research, relevă o realitate destul de îngrijorătoare: aproape jumătate din populația interogată nu ar putea supravieveni financiar mai mult de o lună dacă ar pierde brusc sursa principală de venit.

Conform comunicatului emis de entitatea bancară, acest studiu funcționează ca o probă generală, un exercițiu de simulare menit să verifice nivelul de pregătire a cetățenilor înainte de a Metodologia adoptată a fost una riguroasă, replicând fidel subiectele și structura utilizate în cadrul Flash Eurobarometrului dedicat abilităților financiare.

Scopul era clar: a simula condițiile în care românii ar fi puși la încercare de Comisia Europeană.

Rezultatul central al acestei probe nu indică o apatie generalizată sau o lipsă totală de interes față de educația financiară. Din contră, problema esențială constă în o disonanță cognitivă majoră: individul nu reușește să își calibreze corect nivelul propriu de cunoștințe economice.

Media obținută la testul compus din 12 întrebări a fost de 7,53 puncte, o valoare care se traduce, în sistemul notării de la 1 la 10, cu un echivalent de 6,28.

Paradoxal, încrederea în forțele proprii pare a fi invers proporțională cu performanța reală. Peste 40% dintre participanți se autopercep ca având un nivel ridicat sau chiar foarte ridicat de înțelegere a subiectului, însă realitatea statistică este mai aspră: doar un sfert dintre ei (adică 1 din 5) a reușit să Mai mult, procentul celor care au oferit Această inițiativă de testare intră în componenta „Naționala de EduFin”, un proiect lansat de BCR care pune în lumină faptul că România ocupă ultimul loc în clasamentul european al cunoștințelor financiare.

Obiectivul strategic este de a ajuta țara să progreseze cu o poziție la fiecare ciclu de evaluare europeană.

Probele au fost administrate înaintea „Cantonamentului Naționalei de Edu Fin”, o perioadă intensificată care se desfășoară între 12 și 19 septembrie.

În această săptămână, toate activitățile și punctele de contact ale băncii sunt sincronizate cu inițiativa, transformând orice interacțiune cu clientul într-o oportunitate de a exersa și de a consolida abilitățile financiare.

Analiza detaliată a greșelilor frecvente evidențiază două domenii critice unde nivelul de înțelegere este minim. Prima întrebare cu rata de succes cea mai scăzută vizează relația dintre dobânzile de piață și prețul obligațiunilor. Când ratele de dobândă cresc, logica economică dictate că prețul titlurilor de datorie scade. Totuși, doar 15% dintre români au identificat corect această legătură, în timp ce media europeană este de 20%. Aceasta este, fără îndoială, întrebarea cu cel mai slab rezultat din întreaga probă. A doua problemă majoră privește impactul inflației asupra puterii de cumpărare a banilor păstrați acasă.

Scenariul prezintă o creștere a prețurilor cu 2% pe parcursul unui an. Aici, 47% dintre participanții români au dat Pe de altă parte, există zone unde instinctul de apărare și cunoștințele de bază funcționează eficient. Majoritatea absolută a respondentelor demonstrează o înțelegere solidă a mecanismelor de protecție și a fenomenelor macroeconomice vizibile.

Astfel, 82% știu cum să reacționeze corect în fața unei tentative de fraudă online. De asemenea, 85% înțeleg cum evoluția cursului euro influențează prețurile produselor, iar 77% au o înțelegere clară a modului în care inflația erodează economiile personale.

Fenomenul Dunning-Kruger pare a fi activ și în sfera relației românilor cu banii, demonstrând că cei mai încrezători tind să aibă cele mai slabe rezultate concrete. Datele arată că, printre cei care se autodeclară cu un nivel „foarte ridicat” de cunoștințe, doar 12% au atins pragul de excelență (10 În schimb, grupul celor care se consideră la un nivel mediu a performanat mai bine: 23% dintre ei au depășit pragul de 10 Grupul cel mai încrezător în sine a obținut, paradoxal, rezultate inferioare celor ale grupului modest.

Nicoleta Deliu Pașol, responsabilă de Comunicare și CSR la BCR, explică această dinamica prin confuzia dintre familiaritatea zilnică și înțelegerea profundă.

Românii pot supraviedui financiar doar o lună fără venit?

Folosim banii constant, ceea ce ne duce la a confunda simpla utilizare cu stăpânirea conceptelor.

Știm bazele și absorbim noțiuni teoretice precum inflația sau deficitul, dar aceasta nu garantează că înțelegem implicațiile financiare ale deciziilor noastre zilnice. Pentru mulți, educația financiară nu a fost un proces sistematic, ci a fost asimilată din experiențele părinților sau din propriile greșeli. De aceea, am construit acest test pentru a crea o obișnuință cu metodologia Eurobarometrului, ajutându-ne să identificăm ce știm și ce necesită aprofundare.

Prin Naționala de Edu Fin, vrem să apropiem discuția despre bani de oameni, să învățăm colectiv și să scoatem România de pe ultima poziție în următorul Flash Eurobarometru, a declarat ea.

Există, totuși, aspecte pozitive care sugerează o disciplină superioară a românilor comparativ cu media europeană. Studiul Cult Market Research indică faptul că 63% dintre români analizează atent capacitatea lor de plată înainte de a realiza o achiziție, față de o medie europeană de 51%.

Monitorizarea cheltuielilor este practica a 57% dintre participanți, în comparație cu 49% la nivel comunitar. Mai mult, 47% își stabilesc obiective financiare pe termen lung, dublând practic procentul de 21% observat în Uniunea Europeană.

Latura mai puțin optimistă vine din datele ultimului Eurobarometru privind educația financiară.

Aproximativ un sfert din români (1 din 4) nu au nicio formă de economii pentru situații de urgență, o rată mult mai mare decât media UE, unde acest indicator este de 1 din 6.

De asemenea, rezerva financiară robustă (de șase luni sau mai mult) este deținută de doar 1 din 7 români, în timp ce proporția este de 1 din 3 în Uniunea Europeană.

Increderea în viitorul financiar la pensionare este, de asemenea, fragilă: 61% au o încredere redusă sau inexistentă că vor avea suficiente resurse pentru o viață confortabilă după retragerea din muncă.

Modul în care ne informăm a suferit o transformare digitală remarcabilă. Rezultatele arată că 96% dintre respondenți au învățat ceva nou despre economie sau finanțe în ultimele șase luni, iar 91% au implementat cel puțin o modificare de comportament.

Cele mai frecvente schimbări includ urmărirea atentă a cheltuielilor (59%), reducerea sau reorganizarea acestora (54%), compararea prețurilor înainte de cumpărături (37%) și economisirea mai regulată (34%).

Sursele de informare rămân diversificate, cu televiziunea menținându-și poziția de lider (46%), urmată de bănci și alte instituții financiare (33%) și de site-urile instituțiilor publice precum BNR, Ministerul Finanțelor sau ASF (28%). Un aspect surprinzător este ponderea tehnologiei AI: 19% dintre români recunosc că s-au informat despre economie și finanțe folosind ChatGPT.

Acest procent depășește atât cel al celor care folosesc TikTok (14%), cât și pe cel al celor care au urmat cursuri formale de educație financiară (13%).

România continuă, așadar, procesul de antrenament în cadrul Naționalei de Edu Fin. Deoarece Flash Eurobarometrul privind competențele financiare are loc la fiecare doi ani, colectarea datelor pentru ediția curentă se va desfășura până în luna decembrie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice în 2027.

Asta înseamnă că cetățenii mai au aproximativ patru luni de pregătire până la evaluarea oficială. Cei interesați să își verifice nivelul actual de cunoștințe pot accesa testul pe site-ul BCR, în cadrul inițiativei Naționala de EduFin.