Chiriile au crescut 39% într-un an — 7 ori mai repede decât salariile

Prețurile imobilelor au crescut mai repede decât puterea de cumpărare!

Costurile locuirii în România au explodat în ultimul an: chiriile au crescut cu 39%, conform datelor INS pentru septembrie. Este o creștere fără precedent, chiar mai mare decât cea a combustibililor — motorina a crescut cu 37,6%, benzina cu 28,4%.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

În schimb, salariul mediu net a crescut în august doar cu 5,6% față de anul anterior, ajungând la 5.688 de lei. Rezultat? Puterea de cumpărare reală a scăzut pentru a 14-a lună consecutivă.

Ce înseamnă asta pentru o familie obișnuită? După ce plătești rata ipotecară și cheltuielile zilnice, unui salariat cu venit mediu i rămân în medie doar 47 de euro pe lună — a spus Tinu Sebeșanu, președintele FIDES.

„Suntem într-un punct de inflexiune critic”, a avertizat el.

În ultimele 18 luni, prețurile imobilelor au crescut mai repede decât ce cetățenii pot plăti — o inversare completă față de anii trecuti, când salariile țeau pasul cu piața. De la 2015, costul locuințelor a urcat cu 64,8% în România, peste media UE de 61,9%.

În București, situația este încă mai tensă.

Un apartament vechi cu trei camere se vinde acum în medie la 144.692 de euro — o creștere de 9% față de anul trecut, după ZF Index Imobiliar.

În lei, diferența este mai shocking: locuința aceea costa acum cu aproximativ 100.000 de lei mai mult decât acum un an, adică o creștere anuală de 14,6%.

Un paradox european: prețuri în sus, salarii în jos!

Explicația? Leul a depreciat la peste 5,35 lei/euro — nivel istoric.

Zona Unirii–Victoriei rămâne cea mai scumpă: acolo, un apartament vechi cu trei camere ajunge la 240.000 de euro. Dar cea mai mare creștere anuală s-a înregistrat în Crângași — cu 27,5%, ajungând la 139.000 de euro.

La nivel european, România prezintă un paradox. Are cea mai mare rată de proprietate locativă din continent, dar și unele dintre cele mai aglomerate condiții de locuire: doar 1,1 camere pe persoană, față de media UE de 1,7.

Rata de supraaglomerare depășește 40% — mai mult decât dublul mediei continentale.

De ce se întâmplă asta? Din lipsa de ofertă, spune Sebeșanu.

În jurul lui 1990 aveam circa 10 milioane de gospodării.

În 30 de ani s-au construit mai puțin de 2 milioane de locuințe noi.

Nouile construcții sunt adesea mici — unele sub 35 metri pătrați — ceea ce face dificil pentru tinerii care locuiesc cu părinții să poată face avansul pentru un credit. FIDES cere acțiune imediată de la autoritățile centrale și locale, pentru a evita o crize similară cu cea din Madrid sau Berlin.

„Încă suntem bine poziționați față de Europa, dar suntem la un punct pe care nici Europa nu l-a văzut venit acum 7 sau 10 ani”, a concluzionat Sebeșanu.