Proiectul de lege elimină supraimpozitul contractelor part‑time și propune soluții de atenție

Deși au existat excepții prevăzute pentru anumite categorii vulnerabile

Eliminarea suprafiscalizării contractelor de muncă cu timp parțial rămâne o prioritate legislativă crucială, dar procesul de adoptare a suferit o amânare neașteptată, o decizie care deschide ușa pentru noi discuții tehnice și politice. La mijlocul lunii septembrie, inițiatorii și executivul au fost puși în fața necesității de a găsi un echilibru finantiar complex, având în vedere constrângerile impuse de planul de consolidare fiscală pe termen lung. România se află într-un cadru negociat cu Uniunea Europeană, un program extins pe șapte ani, prin care statul și-a angajat să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din Produsul Intern Brut până în intervalul 2030-2031, simultan cu stabilizarea nivelului datoriei publice.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Orice măsură care implică o scădere a încasărilor la buget, precum renunțarea la regimul special de impozitare aplicat angajaților cu program redus, este supusă unor analize riguroase, evaluându-se atent consecințele asupra stabilității financiare naționale.

Situația a devenit subiect de dezbatere publică după ce publicația Profit.ro a semnalat, tot la mijlocul lunii septembrie, o schimbare de direcție în strategia Partidului Național Liberal (PNL). Deși liberalii prezentaseră inițial acest demers ca pe cea mai importantă inițiativă a lor în actuala sesiune parlamentară, insistând pentru includerea sa pe agenda plenului Camerei Deputaților și considerând adoptarea ca fiind inevitabilă, ei au cerut ulterior ca textul care abroge supraimpozitarea, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027, să fie retras de pe lista de vot final. Proiectul, având la bază o inițiativă a PNL, beneficia de susținerea tuturor celorlalte formațiuni politice din Parlament.

Totuși, liderul PNL, care acum deține și funcția de premier, Ilie Bolojan, omul care declarase anterior certitudinea eliminării acestei măsuri fiscale, a intervenit direct, telefonând la Parlament pentru a solicita suspendarea votului, conform declarațiilor mai multor surse politice contactate de Profit.ro la momentul respectiv.

Această pauză procedurală oferă timpul necesar pentru a formula o variantă alternativă care să aibă un impact bugetar mai redus, dar volatilitatea din arena politică amplifică incertitudinile legate de destinul acestui proiect. Contextul istoric al problemei pornește din iulie 2022, când guvernul condus de Nicolae Ciucă, reprezentant al PNL, a introdus mecanismul de supraimpozitare. La acea vreme, coaliția de guvernare includea PSD, PNL și UDMR. Ca parte a unui pachet larg de reforme fiscale, executivul a stabilit o regulă strictă: pentru contractele de muncă, indiferent dacă erau cu normă întreagă sau cu timp parțial, contribuțiile la asigurările sociale și la sănătate nu puteau fi calculate sub nivelul rezultat din aplicarea cotelor de Contribuție Asigurări Sociale (CAS) și Contribuție Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) asupra salariului minim brut la nivel național.

Deși au existat excepții prevăzute pentru anumite categorii vulnerabile, precum elevii și studenții sub 26 de ani aflați în proces de școlarizare, aceste derogări erau în faza de a fi extinse. Importanța temei este evidentă dacă ne uităm la statistici: România se numără printre ultimele state din Uniunea Europeană ca pondere a contractelor cu program redus. Acestea reprezintă doar 2,9% din totalul contractelor de muncă, în contrast鲜明 cu media europeană de 17,1%. Pentru comparație, în Germania, proporția angajaților cu normă parțială atinge 39,9% din forța de muncă totală, ilustrând o diferență structurală majoră.

Traseul legislativ al acestei măsuri a fost sinuos. Încă din începutul anului 2023, o coaliție de peste 60 de parlamentari, majoritatea din rândurile PNL, dar și un număr restrâns de membri ai PSD și AUR, au lansat și susținut un proiect vizând eliminarea supraimpozitării. Textul a trecut prin Senat în 2023 prin tacere, liberalii acuzând ulterior PSD că nu a sprijinit atunci inițiativa. Ulterior, dosarul a fost transmis la Camera Deputaților, unde a stagnat la comisia de buget-finanțe. Situația s-a schimbat în iunie a acestui an, când deputații din AUR, PNL și USR au format o majoritate capabilă să voteze proiectul favorabil în comisie. În sesiunea parlamentară din toamnă, lucrurile au avansat până la etapa finală a votului în plenul Camerei Deputaților.

Inițiatorii proiectului au argumentat că Ordonanța Guvernului nr.16/2022 a instituit o măsură fiscală profund inechitabilă – suprafiscalizarea contractelor cu timp parțial – o practică care, cu doar câțiva ani în urmă, demonstrase o ineficiență economică și fiscală clară. Această ineficiență se manifesta prin scăderea numărului de contracte cu program redus, o creștere a evaziunii fiscale, extinderea muncii la negru și reducerea veniturilor bugetare provenite din contribuții și impozit pe salarii. Ministerul Finanțelor, ca inițiator al actului normativ, ar fi fundamentat greșit măsura, presupunând apriori că angajatorii și angajații se aflau în rea-credință.

După dezbateri, deputata Raluca Turcan, inițiatoarea principală

La debutul noii sesiuni parlamentare, PNL a reafirmat importanța adoptării proiectului. Înainte de deschiderea oficială a lucrărilor, Gabriel Andronache, liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaților, a anunțat că sprijinirea clasei mijlocii, prin eliminarea suprataxării contractelor part-time, va fi una dintre prioritățile legislative pentru toamna anului 2026. În consecință, inițiativa legislativă, pornită în 2023 de liberalii Raluca Turcan și Florin Roman, împreună cu alți colegi, a fost dezbatută pe data de 14 septembrie. Partide precum PSD și AUR, deși acuzaseră PNL pentru introducerea supraimpozitării, au declarat că susțin eliminarea acesteia.

După dezbateri, deputata Raluca Turcan, inițiatoarea principală, a anunțat că proiectul urma să fie votat definitiv în ședința din 16 septembrie. Totuși, în ziua respectivă, textul nu a mai figurat pe lista de vot final. Surse liberale au confirmat pentru Profit.ro că retragerea a fost la cererea premierului Bolojan. Ilie Bolojan a sunat personal la Parlament, contactând unul dintre inițiatori, pentru a cere ca proiectul să nu fie promovat și să fie retras de pe ordinea de zi. Conform informațiilor, deși Guvernul nu a emis un punct de vedere formal către Parlament, premierul considera că impactul asupra veniturilor bugetare ar fi excesiv. Deputata Raluca Turcan a menționat că proiectul a fost amânat cu două săptămâni, fără a oferi detalii suplimentare despre motivul exact.

Curios este faptul că, anterior, chiar Ilie Bolojan anunțase intenția de a elimina supraimpozitarea începând cu 2027. Încă din februarie, el susținea că, odată cu finalizarea digitalizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), proces care ar trebui să se încheie la sfârșitul acestui an, ar trebui să revină în vigoare plata contribuțiilor proporțional cu orele lucrate. Ar trebui ca dacă lucrezi, să spunem, cu jumătate de normă, să plătești direct proporțional și contribuția.

Dacă vă aduceți aminte, această măsură a fost luată anii trecuți, pentru că s-a constatat că în foarte multe domenii oamenii își făceau contracte de muncă cu durată parțială, să dau un exemplu, în taximetrie, de câteva ore, dar lucrau practic cu normă întreagă și, din păcate, pe fondul incapacității ANAF și acelor de instituții ITM, de exemplu, de a verifica aceste lucruri, au luat, așa cum am luat și noi, niște măsuri generale ca să limităm acest fenomen, a explicat Bolojan.

Premierul a adăugat că s-ar putea reveni la sistemul de taxare bazat pe orele efectiv muncite odată cu finalizarea digitalizării la finalul anului curent. „În acești ani, unul din elementele de bază la care am lucrat este digitalizarea ANAF și pentru prima dată creșterea de încasări la bugetul de stat s-a făcut și pe baza creșterii capacității ANAF de a încasa aceste resurse. Cred că suntem în situația în care, dacă se finalizează digitalizarea, mi s-ar părea fezabil, de exemplu, ca imediat după ce se finalizează, ar trebui să se finalizeze anul acesta, până la final, să reintre în vigoare plata obligațiilor direct proporțional cu numărul de ore.

Pentru că, într-adevăr, asta ar și încuraja munca în România, să muncești mai mult, o normă și jumătate, și să plătești direct proporțional cu cât muncești”, a afirmat Ilie Bolojan.

Conform textului retras de la vot, baza de calcul pentru contribuții ar fi trebuit să fie venitul efectiv realizat, abandonând raportarea la salariul minim național. Din cauza efectelor negative produse în economie de supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parțial în economie, propunem ca baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări (sociale/de sănătate) datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, să fie reprezentată de venitul efectiv realizat și nu prin raportare la salariul minim țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate. Prevederile (...) au produse deja efecte negative asupra pieței muncii din România, materializate prin încetarea a zeci de mii de contracte de muncă cu timp parțial.

Așadar, impactul bugetar al prezentei legi va fi unul semnificativ pozitiv, în condițiile în care se estimează o revigorare a înregistrării de noi contracte de muncă part-time (cu timp parțial) și o reducere semnificativă a muncii la negru. Astfel, impactul bugetar va fi pozitiv atât pe componenta de venituri (creșterea încasărilor din contribuții de asigurări și impozit pe salarii), cât și pe componenta cheltuieli.