Cum se calculează reținerile?
Noua fiscalitate a pensiilor, care intră în vigoare din 2026, aduce schimbări importante în modul în care se calculează suma finală pe care o primesc pensionarii. Vestea bună este că cei cu o pensie brută de până la 3.000 de lei lunar sunt scutiți complet: nu plătesc nici CASS, nici impozit pe venit.
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficituluiÎnsă, odată ce pensia depășește acest prag, statul aplică rețineri, dar doar pentru diferența care trece de 3.000 de lei. Procesul de calcul al pensiei nete urmează o ordine strictă, unde impozitul se stabilește abia după ce s-a scăzut contribuția la sănătate.
Chiar dacă ambele taxe au aceeași cotă de 10%, ele se aplică pe baze de calcul diferite, iar ordinea operațiunilor este crucială pentru a verifica dacă suma primită este corectă.
Primul pas pentru o pensie ce depășește limita legală este stabilirea bazei pentru contribuția la sănătate (CASS). Aceasta se obține scăzând 3.000 de lei din pensia brută. Dacă rezultatul este negativ, baza devine zero. Contribuția propriu-zisă reprezintă 10% din această diferență. Apoi, se trece la determinarea venitului impozabil, din care se scad atât plafonul de 3.000 de lei, cât și contribuția de sănătate deja calculată. Practic, baza pentru impozit este ajustată prin scăderea sumei plătite pentru sănătate.
În final, impozitul se calculează la 10% din acest nou venit impozabil, iar pensia netă rezultă din pensia brută minus ambele rețineri cumulate.
Exemple concrete: Cât rămâne în mână?
Să luăm un exemplu concret: o pensie brută lunară de 5.000 de lei.
Diferența față de plafon este de 2.000 de lei, aceasta fiind baza pentru CASS. Reținerea pentru sănătate ajunge la 200 de lei. Impozitul, calculat pe baza rămasă, este de 180 de lei.
În total, reținerile sunt de 380 de lei, ceea ce înseamnă că pensionarul va primi efectiv 4.620 de lei.
Un alt exemplu, cu o pensie brută de 6.300 de lei, arată în detaliu: baza CASS este de 3.300 de lei, contribuția de sănătate este de 330 de lei, iar venitul impozabil rămas este de 2.970 de lei.
Impozitul rezultant este de 297 de lei. Suma totală reținută atinge 627 de lei, iar plata netă finală se stabilizează la 5.673 de lei.
Cine se ocupă de calcule?
Pentru a înțelege mai bine, iată cum variază contribuția lunară de sănătate la alte niveluri de venit: la o pensie de 3.500 de lei, CASS este de 50 de lei; la 4.000 de lei, baza este de 1.000 de lei și contribuția de 100 de lei; la 6.000 de lei, baza este de 3.000 de lei și contribuția de 300 de lei; iar la 8.000 de lei, baza este de 5.000 de lei, rezultând o contribuție de 500 de lei.
Responsabilitatea pentru calcularea și reținerea acestor sume revine exclusiv entității care plătește pensia, fie că este casa de pensii publică, fie un fond privat. Pensionarul primește direct suma netă, fără să fie nevoit să depună declarații fiscale individuale sau să facă plăți separate.
Casa de pensii are obligația de a vira sumele la bugetul de stat până pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată plata.
În situațiile în care o plată unică acoperă mai multe luni, suma se repartizează pe fiecare lună individuală, aplicând plafonul lunar de 3.000 de lei pentru fiecare perioadă. Aceeași logică se aplică și în cazul restanțelor sau al diferențelor apărute din recalculări: impozitul și contribuția de sănătate se determină pentru drepturile aferente fiecărei luni în parte, nu prin aplicarea unui singur plafon asupra sumei totale achitate odată.
La pensia de urmaș, unitatea de calcul este fiecare beneficiar individual, drepturile fiecărui urmaș fiind tratate separat, fiecare având propriul plafon neimpozabil.
Ce se întâmplă cu pensiile private și cele din străinătate?
Pensiile din pilonii privat și suplimentar (Pilonul II și Pilonul III) respectă același plafon de 3.000 de lei.
La stabilirea bazei impozabile pentru aceste forme de pensionare, se scad contribuțiile nete deja achitate de beneficiar. Reguli specifice, detaliate în articolul 100, alineatele (2)-(5) din Codul fiscal, guvernează modul de încasare într-o singură tranșă sau în rate.
Pentru rezidenții fiscali români care primesc pensie din străinătate, determinarea țării unde venitul este impozabil depinde de convenția de evitare a dublei impuneri încheiată cu statul de origine.
Verificarea acestei convenții stabilește dacă impozitarea se realizează în România sau în țara de proveniență. România are astfel de acorduri cu majoritatea statelor din Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Există, de asemenea, o excepție de la CASS pentru veniturile din drepturi de autor ale pensionarilor, distinctă de contribuția calculată asupra pensiei propriu-zise.
Regulamentele actuale au intrat în vigoare în etape diferite. Plafonul neimpozabil a fost majorat prin Legea 244/2024, crescând de la 2.000 de lei (valabil până în septembrie 2024) la 3.000 de lei.