Mergi la conținut

Cât să strângi pentru pensie dacă îți lipsesc 3.000 de lei pe lună

Cât să strângi pentru pensie dacă îți lipsesc 3.000 de lei pe lună

Cine a creat regula de retragere de 4%?

Pentru a asigura un nivel de trai la pensionare, când pensiile publice și private nu acoperă toate cheltuielile, trebuie să strângi un capital suficient pentru a acoperi diferența. Dacă îți lipsesc exact 3.000 de lei pe lună după ce s-au scăzut toate veniturile din pensie, regula de retragere de 4% indică o țintă de capital de aproximativ 900.000 de lei.

Această sumă este bazată pe ipoteza că vei retrage anual 4% din portofoliu, ajustat pentru inflație, astfel încât banii să țină toată viața.

Totuși, acest calcul este orientativ și nu garantează că economiile vor fi suficiente pe toată durata vieții, în special dacă piața se mișcă negativ sau dacă inflația depășește proiecțiile.

Înainte de a calcula capitalul necesar, trebuie să faci o estimare realistă a cheltuielilor lunare pe care le ai în anul pensionării. Nu folosi o medie generică, ci analizează propriile obiceiuri de cheltuieli, separând cele esențiale de cele discrete. Apoi, compară această estimare cu veniturile preconizate din sistemul public de pensii și din fondurile private din Pilonul II și, dacă participi, din Pilonul III. Trebuie să știi cât primești efectiv, după taxe și contribuții la sănătate, nu suma brută.

Pentru a obține o estimare precisă a pensiei publice, contactează casa teritorială de pensii pentru a verifica punctele acumulate și perioadele de contribuție. Legea nr. 360/2023 stabilește că pensia se calculează înmulțind totalul punctelor cu valoarea punctului de referință.

În anul 2026, valoarea unui punct este de 81 de lei. Atenție: numărul de ani lucrați singur nu determină automat suma pe care o vei primi; contează și câți puncte ai obținut pe fiecare an.

De asemenea, cere de la administratorii fondurilor private soldul contului tău, costurile de administrare și o estimare a plăților nete pe care le vei primi efectiv.

Trebuie să ai clar că soldul contului nu se traduce automat într-o sumă lunară fixă; plățile depind de performanța portofoliului.

Odată ce ai aceste date, scăzi veniturile nete estimate din cheltuielile lunare.

Dacă rezultatul este o sumă pozitivă, înmulțește-o cu 12 pentru a obține necesarul anual și împarte-l prin rata de retragere pe care o vrei să testezi.

În exemplul nostru, presupunem cheltuieli lunare de 6.000 de lei, o pensie publică netă de 2.500 de lei și o plată privată netă de 500 de lei.

Diferența care trebuie acoperită din economiile proprii este de 3.000 de lei lunar. Aceste cifre sunt doar ipoteze pentru un exemplu ilustrativ, nu o predicție pentru o persoană anume.

Transformarea acestei diferențe lunare într-un capital necesar se face prin regula de 4%.

Pentru o lipsă de 3.000 de lei pe lună, ai nevoie de 36.000 de lei pentru a acoperi primul an. Aplicând regula de 4%, capitalul total necesar este de 36.000 împărțit la 0,04, ceea ce rezultă într-o sumă de 900.000 de lei. Ca regulă simplă, capitalul țintă este de aproximativ 300 de ori suma lunară care îți lipsește.

Dacă ai deja o economie inițială, scăzi-o din capitalul țintă și împarți restul pe numărul de luni până la pensionare.

Dacă pornești de la zero și ai 20 de ani (240 de luni) până la pensionare, ar trebui să pui deoparte 900.000 de lei împărțit la 240, adică 3.750 de lei pe lună.

Această calculare simplă nu ia în considerare câștigurile din investiții, creșterea prețurilor, taxele sau comisioanele, deci este o estimare prudentă, dar nu completă.

Este important să înțelegi ce înseamnă de fapt o retragere de 4%. Nu înseamnă că retragi 4% din soldul rămas în fiecare an.

În schimb, retragi o sumă fixă în primul an, apoi o ajustezi anual cu rata de inflație pentru a păstra puterea de cumpărare.

De exemplu, dacă primul an înseamnă o retragere de 36.000 de lei și prețurile cresc cu 3%, retragerea pentru al doilea an ar fi de 37.080 de lei.

Acesta este o demonstrație a mecanismului de ajustare, nu o prognoză a inflației viitoare.

Originea acestei reguli se găsește în cercetările lui William P. Bengen, care a publicat studiul „Determining Withdrawal Rates Using Historical Data” în octombrie 1994.

Studiul folosea date istorice din Statele Unite pe o perioadă de aproximativ 30 de ani. Mai târziu, studiul Trinity, inițial din 1998 și actualizat în 2011, a validat aceleași concluzii pe aceleași orizont temporal.

Totuși, regula nu a fost concepută pentru un portofoliu denumit în lei, subiect la inflația și taxele specifice României, și nu garantează o plată pe viață fără risc.

Ce se întâmplă dacă investițiile scad la începutul perioadei?

Recent, raportul „The State of Retirement Income: 2025”, publicat de Morningstar pe 3 decembrie 2025, oferă o perspectivă actualizată. Pentru un portofoliu echilibrat, se estimează o rată inițială de retragere de 3,9% pe o perioadă de 30 de ani, cu o probabilitate de succes de 90%.

Dacă orizontul se prelungește la 40 de ani, rata scade la aproximativ 3,3%. Aceste cifre sunt rezultate de model, nu promisiuni absolute privind viitorul economiilor tale.

Când faci calculele, nu uita să scazi taxele și să ții seama de costurile reale.

În calculul diferenței lunare, trebuie să folosești suma netă a pensiilor, adică după reținerile obligatorii. Pentru pensiile brute până la 3.000 de lei lunar, contribuția la sănătate nu se datorează.

Până la 31 decembrie 2027, pentru partea care depășește acest prag, se aplică o contribuție de 10%, iar impozitul pe venit se calculează după deducerea ei.

Într-un exemplu oferit de ANAF, pentru o pensie brută de 6.300 de lei, contribuția la sănătate este de 330 de lei, impozitul de 297 de lei, iar suma netă primită este de 5.673 de lei.

Tot astfel, retragerile din economiile investite trebuie analizate prin prisma a ceea ce îți rămâne efectiv, nu doar prin câștigul afișat. Pentru transferurile realizate începând cu 1 ianuarie 2026 prin intermediari autorizați, Legea nr. 239/2025 impune un impozit de 3% pe câștig dacă deținerea a depășit 365 de zile, și de 6% dacă a fost mai scurtă.

Dobânzile la depozite și dividendele plătite din 2026 sunt supuse unui impozit de 16%. În cazuri de transferuri fără intermediarii prevăzuți de lege, se aplică alte reguli de declarare și tot un impozit de 16% pe câștigul net anual.

ANAF precizează că, pentru veniturile din investiții acumulate în 2026, bazele pentru contribuția la sănătate sunt de 24.300, 48.600 sau 97.200 de lei, în funcție de plafonul atins, cu o cotă de 10%. De asemenea, comisioanele de administrare reduc și ele suma disponibilă: Legile nr. 411/2004 și 204/2006 limitează comisionul lunar la 0,07% pentru Pilonul II și la 0,2% pentru Pilonul III.

Pentru investițiile proprii, costul efectiv trebuie verificat în contractul sau prospectul produsului financiar.

Dacă din cei 36.000 de lei retrași în primul an se plătesc taxe sau costuri, nu îți vor rămâne integral 3.000 de lei pe lună pentru cheltuieli.

Estimarea cheltuielilor trebuie făcută în lei, valoare din anul pensionării. Dacă prețurile ar crește constant cu 3% anual, o cheltuială de 3.000 de lei astăzi ar ajunge la aproximativ 5.418 de lei peste 20 de ani.

Eurostat a raportat o rată de inflație anuală de 6,5% pentru România în septembrie 2026; această cifră lunară nu este o prognoză pentru toată perioada de economisire.

Dacă investițiile scad la începutul perioadei de pensie, o scădere puternică poate forța vânzarea unei părți mai mari dintr-un portofoliu deja erodat, doar pentru a menține nivelul de retragere. În modelul Morningstar, randamentele slabe și inflația ridicată în primii ani reduc drastic șansele ca banii să țină toată viața. Prin urmare, este esențial să revezi anual cât poți retrage.

Dacă portofoliul scade, poți temporar reduce cheltuielile discrete și poți folosi o rezervă de lichidități, în loc să tratezi retragerea inițială ca pe o sumă imutabilă.

În secțiunea de întrebări frecvente, se adresează mai multe aspecte practice. Dacă 1.000 de euro este diferența lunară rămasă după pensiile nete, regula de 4% indică un capital de 300.000 de euro. Dacă această sumă include totalul cheltuielilor, trebuie întâi să scazi pensiile nete exprimate în aceeași monedă. Chiar dacă ai 40 de ani, nu este prea târziu să începi să economisești, deși ai mai puține luni disponibile pentru a strângi capitalul.

Nu există un procent unic din salariu potrivit pentru toți; suma lunară depinde de diferența de acoperit, de economiile existente și de timpul rămas până la pensionare.

Privind pensiia publică, nu ai nevoie neapărat de 35 de ani lucrați. Regula generală cere un stagiu minim de contribuție de 15 ani și o vârstă standard de 65 de ani, cu posibile eșalonări și excepții legale. Cei 35 de ani reprezintă stagiul complet, nu minimul necesar pentru a primi o pensie.

În ceea ce privește Pilonul III, poți cere pensia facultativă la 60 de ani dacă ai plătit contribuția lunară de cel puțin 90 de ori și ai în cont suma minimă cerută de lege. În anumite situații prevăzute de reglementare, dacă condițiile nu sunt îndeplinite integral, plata poate fi unică sau eșalonată pe o perioadă de cel mult cinci ani.

Întreabarea dacă poți lua tot soldul Pilonului II odată are un răspuns nuanțat: plata într-o singură tranșă este permisă acum doar în situațiile specifice prevăzute de lege. Legea nr. 2/2026, care va intra în vigoare la 5 ianuarie 2027, va permite un avans care nu depășește 30% din activul mutat la fondul de plată.

La data de 6 noiembrie 2026, această regulă nouă nu se aplică încă.

În cazul în care lipsesc contribuții sau decizia de pensie este greșită, primul pas este să ceri lămuriri de la casa teritorială de pensii și să verifici periodic perioada de contribuție. O decizie privind pensia publică poate fi contestată la instanța competentă în termen de 45 de zile de la comunicare.

Pentru Pilonul II sau III, reclamația se depune inițial la administratorul fondului, iar dacă problema nu se rezolvă, se poate merge la Autoritatea de Supervizare Financiară (ASF).

Toate sursele citate au fost verificate la data de 6 noiembrie 2026. Acestea includ: studiul lui William P. Bengen din octombrie 1994; studiul Trinity din 1998, actualizat în 2011; raportul Morningstar din 3 decembrie 2025; Legea nr. 360/2023 privind pensiile publice; Legea nr. 411/2004 privind Pilonul II; Legea nr. 204/2006 privind Pilonul III; Legea nr. 239/2025; Legea nr. 2/2026; materialele ANAF privind taxarea pensiilor și veniturilor din investiții; datele CNPP; și rapoarte ale ASF și Eurostat.

Alte articole:

Sursă: Financiarul

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.