Impozitarea locuințelor pe valoarea de piață ar crește încasările cu doar 4%, iar în unele localități impozitele s-ar

Taxele ar urca, dar fără a atinge dublul nivelului actual!

Implementarea unui sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață a imobilelor nu ar genera o explozie a încasărilor statului, ci ar opera mai degrabă o echilibrare a sarcinilor fiscale între diversele arii geografice, susține Adrian Vascu, partener senior la Veridio. Conform analizelor efectuate de expertul menționat, stabilirea unei taxe de 0,1% din prețul de piață al locuințelor ar rezulta într-o creștere modestă de aproximativ 4% a veniturilor estimate pentru proprietățile din zona A ale localităților studiate, după extrapolarea datelor la scară națională.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Totuși, disparitățile între zonele analizate ar fi semnificative: în anumite localități periurbane, sarcina fiscală ar putea sări cu peste 100%, în timp ce în multe centre orășenești, printre care Constanța, Ploiești, Oradea și Galați, taxele ar înregistra o scădere.

Într-o notă publicată pe rețeaua socială Facebook, Adrian Vascu subliniază că dezbaterile actuale privind taxarea imobilelor rezidențiale la valoarea de piață trebuie înțelese în contextul schimbărilor legislative recente. Se pune iarăși pe masă ideea taxării caselor după prețul de piață, prezentată ca o amenințare.

Totuși, după majorarea din anul 2026 a impozitelor pe locuințe, contextul s-a schimbat, explică analistul.

Potrivit evaluării lui Vascu, scopul principal al reformei fiscale nu ar trebui să fie doar umflarea bugetelor locale, ci corectarea decalajelor existente între proprietarii de imobile cu valori de piață similare.

Impactul fiscal: creștere de doar 4% la nivel național

Adrian Vascu a efectuat o simulare a consecințelor aplicării unei cote de 0,1% din valoarea de piață. Rezultatul central al acestei analize este că efectul asupra veniturilor totale ale statului ar fi limitat. Dacă taxa se ar calcula la 0,1% din prețul de piață, încasările estimate pentru locuințele din zona A ale fiecărei localități din eșantion, extrapolate la nivel național, ar crește cu aproximativ 4%.

Această estimare se bazează pe prețuri medii ale imobilelor și pe nivelurile actuale ale taxelor în localitățile incluse în studiu, nu pe un calcul oficial al impactului bugetar pentru ansamblul proprietăților rezidențiale din România.

Potrivit lui Vascu, efectul dominant al schimbării sistemului ar fi o redistribuire a sarcinilor. „Localitățile care în prezent plătesc mai mult decât ar fi proporțional ar plăti mai puțin, în timp ce cele care plătesc sub nivelul corect raportat la valoarea imobilelor vor vedea o majorare a taxelor”, detaliază analistul.

Localitățile cu dublarea taxelor

Care e scopul principal al sistemului de impozitare?

Conform simulării prezentate de Adrian Vascu, cele mai mari salturi în sarcina fiscală ar fi înregistrate în anumite arii periurbane, unde prețul imobilelor este ridicat comparativ cu taxele plătite în prezent. În ce localități ar putea crește impozitul? Printre localitățile în care impozitul ar putea crește cu peste 100% se numără: Tunari, Baciu, Ștefăneștii de Jos, Florești, Smeura, Apahida, Sânpetru, Agigea, Giroc, Șelimbăr, Lunca Cetățuii, Dobroești, Fundeni, Valea Lupului, Bucovăț, Chiajna, Rediu, Moșnița Veche, Dumbrăvița, Cristian, Dudu, Roșu, Valea Adâncă și Moșnița Nouă.

Aceste localități sunt clasificate de evaluator în categoria ariilor cu o majorare estimată a taxelor de peste o sută la sută.

Vascu precizează însă că aceste rezultate sunt derivate din valorile medii ale pieței și pot varia în funcție de situația specifică a fiecărei proprietăți individuale.

București, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara: creștere moderată

O a doua categorie cuprinde localitățile în care taxele ar urca, dar fără a atinge dublul nivelului actual. În acest grup se află toate cele șase sectoare ale Bucureștiului, alături de Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Iași, Sibiu și Craiova.

Lista elaborată de Adrian Vascu include, de asemenea, Sâncraiu de Mureș, Șcheia, Berceni, Sântandrei, Pielești, Lumina, Voluntari, Otopeni, Sinaia, Buzău, Bușteni, Popești-Leordeni, Bragadiru, Caracal, Mamaia, Alexandria și Cisnădie.

În consecință, conform simulării, proprietarii din marile centre urbane ar experimenta o creștere a taxelor, dar cu o amplitude procentuală mai mică decât cea proiectată pentru anumite localități din periferia metropolelor.

Constanța, Oradea, Ploiești și Galați: taxe mai mici

O secțiune esențială a analizei se concentrează pe localitățile în care trecerea la taxarea la valoarea de piață ar duce la o diminuare a impozitelor. Printre acestea se numără: Constanța, Oradea, Ploiești, Galați, Arad, Pitești, Târgu Mureș, Baia Mare, Alba Iulia, Târgu Jiu, Tulcea, Suceava, Bacău, Botoșani, Brăila, Satu Mare, Deva, Reșița, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamț, Zalău și Drobeta-Turnu Severin.

Lista este considerabil mai extinsă și cuprinde, printre altele, Năvodari, Miercurea.