Tinerii cred că știu multe despre bani, dar doar unul din zece răspunde corect

Obiectivul Naționalei de Edu Fin este simplu: să transforme informația

Confuzia dintre ce creștem că știm și ce știm în realitate este mai evidentă decât niciodată la tinerii români. Ei spun cu încredere că sunt buni la bani, dar când li se pune la probă, doar unul din zece Datele vin de la un studiu făcut de Banca Comercială Română în cadrul evenimentului Naționala de Edu Fin, și arată o imagine clară: 56% dintre tinerii între 18 și 34 de ani se considerați bine sau foarte bine informați în materie financiară. Dar la test, doar 10% reușesc să treacă cu succes.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

La cealaltă extremă, adulții între 50 și 64 de ani sunt cei mai modesti în autoevaluare: doar un sfert își crede că au cunoștințe bune sau excelente. Totuși, ei sunt cei care obțin cele mai bune scoruri — o medie de 8,4 pe 12, iar 35% ajung la nivelul de excelență. Acest procent este de 3,5 ori mai mare decât la tineri.

Studiul „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor”, realizat de Cult Market Research pentru BCR în septembrie 2026, a analizat 500 de respondenți urbani, reprezentativi la nivel național, cu o marjă de eroare de ±4,3%. Scorul mediu general al populației este de 7,53 pe 12. Doar o cincime — 20% — a reușit să Nicoleta Deliu-Pășol, șefa departamentului de Comunicare și Educație Financiară la BCR, a subliniat că încrederea este un pas bun, dar nu suficientă. „Pentru a gestiona baniile trebuie antrenament constant”, a spus. Studioul arată că nu există o singură cauză pentru lacunele în educație financiară, nici o soluție unică. Tinerii, deși sunt digitați și doresc independență, au nevoie să consolideze baza teoretică. Adulții de peste 50 de ani, în schimb, știu mai mult decât cred, dar le lipsește încrederea și un plan clar pe termen lung.

Obiectivul Naționalei de Edu Fin este simplu: să transforme informația financiară în ceva practic, accesibil tuturor.

Indiferent de vârstă, majoritatea români știu să recunoască semnele

Tinerii — inclusiv generația Z adultă (18-29 ani) și milenialii tineri (30-34 ani) — sunt cei mai opțiмисти. 36% își atribuie un nivel ridicat de cunoștințe financiare, iar 20% le consideră foarte ridicate. Dar testul arată o medie de 7,2 pe 12. Optimismul se reflectă și în privirea spre viitor: 49% cred că vor avea suficienți bani pentru o pensionare confortabilă — aproape dublu față de grupa 50-64 ani. Ei sunt și cei mai habituați cu tehnologia: 89% folosesc cu ușurință internet banking și plăți mobile, iar 81% se încred în recomandările de investiții de la bănci sau consultanți, crezând că sunt în interesul lor.

Grupul intermediar — românii între 35 și 49 ani — are rezultate apropiate de cei ai tinerilor: scor mediu de 7,3 pe 12. Aproximativ un sfert se consideră pricepuți la finanțe. Dar aici diferența apare în așteptări: doar 31% cred că se pot permite o pensionare confortabilă, iar 20% nu au nicio încredere în acest lucru. Deși sunt în plena activitate profesională, ei sunt cei mai puțini obișnuiți cu serviciile digitale: doar 68% foloseșcu ușurință aplicațiile bancare și plățile mobile, comparativ cu 89% la tineri.

Indiferent de vârstă, majoritatea români știu să recunoască semnele de alertă: 82% ar ignora un SMS suspect și ar contacta banca printr-un canal oficial, iar 79% ar verifica dublu o ofertă de investiții în criptomonede care promite profit garantat.

Dar când vine vorba de concepte de bază, lucrurile se complică. Jumătate dintre români (47%) înțeleg cum inflația reduce puterea de cumpărare, iar 48% știu cum funcționează dobânda compusă. Cel mai greu de prins? Relația dintre dobândă și obligațiuni: doar 15% știu că când dobânzile cresc, prețul obligațiunilor cade.

Metodologia a fost o anchetă sociologică online, cantitativă, pe un eșantion de 500 de persoane, reprezentativ pentru populația urbană din România.