Capitalul uman e un punct forte esențial
România ocupă o poziție unică în peisajul european. E o „națiune talentată” care atrage atenția analiștilor financiari. Deși a redus distanța față de statele occidentale în ultimele două decenii, transformarea potențialului în rezultate concrete rămâne o provocare majoră. Această dinamică e analizată în detaliu într-o studiu realizată de Marieke Blom și Valentin Tataru din cadrul ING Think.
Cum obții alocația din Germania pentru copilul rămas în România
One United Properties a numit un nou director pentru piețele de capital
Bursa de Valori București raportează un profit record de aproape 28 de milioane de lei
Doar doi retaileri din România au lichiditate satisfăcătoare în 2025Progresul economic e evident când privim indicatorii macroeconomici. PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare, a urcat de la sub 30% din media Uniunii Europene la aproape 80%. În aceeași perioadă, productivitatea a crescut aproape de trei ori între 2000 și 2024, având cel mai ridicat ritm de creștere de pe continent. Totuși, experții subliniază că posedarea resurselor nu echivalează automat cu generarea de performanțe economice durabile.
O ilustrare clară a acestui progres o oferă regiunea București-Ilfov. Aceasta a atins un nivel al PIB-ului pe locuitor de 188% din media UE, plasându-se pe locul al optulea la nivel european. Capitala a depășit astfel regiuni dezvoltate precum Olanda de Nord, Budapesta sau Varșovia. Cu toate acestea, dezvoltarea rămâne neomogenă, iar decalajul dintre metropolă și restul teritoriului național este încă semnificativ.
Capitalul uman e un punct forte esențial. Datele din 2024 arată că 31% dintre studenții sunt înscrisi în domeniile STEM, o cifră superioară mediei UE de 27%. În ceea ce privește competențele de limbă, România s-a poziționat pe locul 11 la nivel mondial în Indicele de competență în limba engleză EF din 2025, obținând 605 puncte, o performanță situată în categoria „foarte ridicată”. Pe de altă parte, doar aproximativ 23% dintre tinerii cu vârstă între 25 și 34 ani au finalizat studii superioare, o valoare egală cu jumătate din media europeană, ceea ce relevă un spațiu mare pentru îmbunătățirea educației.
Infrastructura digitală e un alt domeniu în care România prezintă poziții
Diaspora e un alt element critic. În 2025, circa cinci milioane de cetățeni români locuiau în străinătate, cu o prezență majoritară pe teritoriul european. Analiza ING sugerează că această comunitate nu trebuie privită doar ca o pierdere de forță de muncă, ci ca o sursă de capital, experiență profesională și legături internaționale. Mai mult decât atât, economia națională păstrează o rezerve semnificativă de forță de muncă neangajată. Rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 ani se situa la aproximativ 69% în 2025, sub media UE de 76%, iar pentru femei această rată coboară sub 60%.
Secțiunea energetică evidențiază un alt avantaj strategic. În 2025, România a fost cel mai mare producător de gaze naturale în cadrul Uniunii Europene. Dependența de importuri de energie a fost de circa 30% în 2024, o cifră aproape jumătate din media UE, un nivel mai scăzut decât cel al Estoniei, Suediei și Letoniei. Țara dispune de rezerve de petrol și gaz, capacități nucleare și hidroenergetice, plus un potențial imens în energie eoliană și solară. Proiectul Neptun Deep, cu rezerve estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi și producție programată pentru 2027, ar trebui să consolideze poziția României pe piața europeană a gazelor. Autorii avertizează însă că existența resurselor nu garantează automat un avantaj competitiv, fiind necesare investiții în rețele, stocare și interconectări.
Infrastructura digitală e un alt domeniu în care România prezintă poziții competitive. Conform raportului Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026, rețelele de fibră optică acoperă 96,3% dintre gospodării, mult peste media europeană de 74,1%. În plus, peste 375 de milioane de euro din fonduri europene au fost destinați proiectelor în domeniul semiconductorilor, cu implicarea unor actori majiori precum NXP, Continental și Bosch. O nouă fabrică de inteligență artificială ar trebui să extindă accesul la infrastructura de calcul avansat.
Cu toate acestea, există o decalaj între infrastructura disponibilă și utilizarea efectivă a tehnologiei. Doar 31,8% dintre cetățeni dețin competențe digitale de bază, iar AI este folosită de doar 5,2% dintre companii, faţă de 20% la nivel european. Tendințele recente indică o accelerare: utilizarea AI a crescut cu aproape 70% în ultimul an, iar 35,1% dintre companii folosesc instrumente de analiză a datelor, în comparație cu 39,9% în UE. Pentru analiștii ING, următoarea fază trebuie să transforme această infrastructură și aceste competențe în creșteri de productivitate la scară națională.
Poziția geografică a României, situată la confluența Mării Negre cu Dunărea și între Europa Centrală, Balcani și Ucraina, oferă un avantaj logistic considerabil. Peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres sunt deja operaționali, iar încă aproximativ 1.000 de kilometri se află în construcție, cu circa 300 de kilometri în fază de licitație. Aceste investiții, finanțate în mare parte din fonduri europene, vizează reducerea costurilor logistice și conectarea mai bună a reg



