Se sparge gheața în optimismul economic?
Românii se pregătesc pentru un euro mai scump, în timp ce optimismul investitorilor prinde timid contur.
Bursa de Valori București raportează un profit record de aproape 28 de milioane de lei
Doar doi retaileri din România au lichiditate satisfăcătoare în 2025
Wise Platform cucerește Asia-Pacific: Parteneriat strategic cu Bank Negara Indonesia
Majoritatea românilor cu card de credit își achită integral datoria în perioada de grațieCel mai recent raport al Asociației CFA România aduce vești amestecate despre starea economiei, conturând un peisaj în care speranța de redresare se împletește cu temeri persistente legate de inflație și cursul valutar.
În septembrie, indicele de încredere macroeconomică a mai recuperat din teren, urcând cu 3,4 puncte până la 42,9 puncte. Dacă ne uităm la motoarele acestei creșteri, starea curentă a economiei a adăugat 1,1 puncte (ajungând la 38,0), însă adevăratul salt s-a văzut la capitolul așteptări, care au crescut cu 4,6 puncte, atingând 45,4 puncte.
Vestea proastă? Suntem deja la a 26-a lună consecutivă în care încrederea generală stagnează sub pragul neutru de 50 de puncte.
Unde se duce leul în fața euro?
Adrian Codirlașu, șeful CFA România, atrage atenția că, deși inflația pare să piardă din turație, moneda națională dă semne de slăbiciune, un euro de 5,39 lei fiind deja pe radarul analiștilor. Cât despre inflație, proiecțiile pentru următoarele 12 luni (până în octombrie 2027) mizează pe o rată medie de 5,77%, mai potolită decât în exercițiul precedent. De altfel, 54% dintre cei chestionați cred că prețurile vor mai tempera ritmul de creștere în anul următor.
La capitolul monedă unică, unanimitatea este aproape totală: 96% dintre participanți anticipează că leul va pierde teren în fața euro pe orizontul unui an.
Mai exact, media așteptărilor pentru următoarele șase luni indică un curs de 5,3246 lei/euro, în timp ce pentru un an distanță cifra urcă spre 5,3893 lei/euro.
Ce ne rezervă viitorul fiscal și extern?
Lucrurile nu sunt mai limpezi nici pe piața imobiliară, unde taberele sunt împărțite. Aproape jumătate dintre respondenți, adică 48%, mizează pe o stagnare a prețurilor la apartamente în marile orașe. Alții, în proporție de 33%, se așteaptă la ieftiniri, în timp ce doar 19% mai speră la scumpiri. În plus, 59% cred că locuințele sunt deja supraevaluate, în timp ce o treime le văd corect cotate.
Pe țeava fiscală, deficitul bugetar prognozat pentru 2026 s-a mai domolit un pic, coborând cu 0,3 puncte procentuale față de luna trecută, până la o medie de 5,5% din PIB. În schimb, veștile despre creșterea economică pentru anul viitor sunt cenușii: estimările stagnează în jurul a 0,1%, iar unii analiști nu exclud nici varianta unei recesiuni.
Peste toate acestea, datoria publică este luată în calcul să urce până la 62% din PIB în următorul an.
Dincolo de granițe, tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul din Iran și-au lăsat amprenta și în chestionarul analiștilor, care au fost întrebați separat despre prețul petrolului. Aceștia estimează o medie de 92 de dolari pe baril pentru următorul semestru, semn că riscurile geopolitice mențin incertitudinea la cote înalte. În final, tabloul economiei românești rămâne unul fragil, prins între primele semne de revenire și amenințările tot mai vizibile de pe piața valutară.


