De ce presiunea masivă de vânzare a dus leul la un minim istoric?
Cursul leului a atins ieri un punct istoric: un euro a costat 5,28 lei, o valoare care a surprins specialiștii din bănci și fonduri de investiții. Ei avertizează că, dacă tendința se menține, moneda europeană ar putea depăși în curând bariera psihologică de 5,3 lei, consolidând poziția de față de leul românesc.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026Bursa Națională de Valori a publicat marți, la ora prânzului, cotă oficială de 5,2788 lei per euro — o creștere de aproximativ 0,3% față de ziua anterioară. În primele ore ale zilei, tranzacțiile de pe piața interbancară au flotat lângă pragul de 5,28 lei, semnalând o tensiune crescută.
Surse din industria financiară, citate de ZF, explică mișcarea printr-o presiune masivă de vânzare. Capitalul străin a început să părăsească titlurile de stat, forțând Banca Națională să intervină activ pentru a stabiliza piața.
Reprezentanții pieței au confirmat că această presiune a fost mai intensă decât în zilele precedente, iar BNR a rămas constant prezentă, gestionând fluxurile de valută.
Dar factorii externi nu sunt singurele responsable.
România se confruntă și cu provocări interne semnificative: parlamentul așteaptă votarea unui nou guvern, iar investitorii țin ochi fixi pe decizia viitoare a agentiei de rating S&P — un element cheie pentru credibilitatea țării pe piețele internaționale.
Cum afectează lipsa de încredere instituțională volatilitatea leului?
Această volatilitate creșută reflectă o lipsă acută de încredere la nivel instituțional. Fiecare comunicat oficial, fiecare întârziere în formarea guvernului, fiecare semnal de incertitudine este amplificat de piața, care reacționează nervos la orice știre negativă.
Costul refinanțării datoriilor publice crește, deoarece randamentele obligațiunilor de stat urcă, iar leul slăbit face importurile mai scumpe — ceea ce menține inflația pe valori ridicate și reduce puterea de cumpărare a consumatorilor.
Experții sunt de acord: până când nu va fi clară direcția politică și nu se va obține o perspectivă stabilă de la agențiile de rating, piața rămâne extrem de sensibilă. Orice știre negativă — fie ea despre guvern, fie despre inflație sau despre mediu externe — poate declanșa noi runde de vânzări, accelerând deprecierea leului.
Contextul intern e marcat de tensiuni politice prelungite care blochează formarea unui guvern stabil, o economie care dă semne de oboselă și deficite bugetare care, deși scad, rămân prea mari. Inflația persistă la niveluri înalte, iar pe plan extern, climatul e turbulent: aversiunea la risc face investitorii străini să se retrage din piețele emergente, inclusiv România, spre active mai sigure.
Rămâne de văzut dacă leul va continua să piardă teren față de euro în săptămâniile următoare și dacă, în final, pragul de 5,3 lei/euro va fi depășit sau nu.
