Doar un sfert dintre români au o situație financiară stabilă

O altă statistică alarmantă relevă faptul că aproximativ un român din nouă

Conform datelor furnizate de compania de consultanță PwC prin raportul său anual „Voice of the Consumer 2026”, situația materială a cetățenilor din România pare a fi subiectul unei preocupări majore, doar 26% dintre intervievați declarându-se în postura de a dispune de o stabilitate financiară solidă. Această definiție a confortului implică capacitatea de a acoperi integral toate obligațiile lunare, având totodată disponibilitatea de a aloca fonduri pentru vacanțe, activități de relaxare, investiții în sănătate și wellness, precum și pentru constituirea unor economii.

Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și brokerSelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNRDoar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriașiCreditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026

Dacă ne uităm la contextul regional și internațional, imaginea devine mai nuanțată. Aproximativ o treime din populația din zona Europei Centrale și de Est raportează o stare similară de securitate materială, în timp ce la scară planetară, proporția urcă la aproape jumătate, respectiv 48%. Astfel, România se distanțează vizibil de tendințele dominante observate atât în blocul regional, cât și pe piața globală. Dinamica din ultimul an este, de asemenea, remarcabilă: ponderea românilor care se simt protejați financiar a înregistrat o retragere de 2,5 puncte procentuale. Contrastul este evident dacă comparăm această scădere cu evoluțiile pozitive din CEE, unde s-a înregistrat o creștere de 5,4 puncte procentuale, și cu media globală, care a urcat cu 2 puncte procentuale.

O altă statistică alarmantă relevă faptul că aproximativ un român din nouă, adică 10,8%, susține că familia sa se lovește de bariere financiare în achitarea facturilor curente. Acest indicator a crescut semnificativ față de anul 2025, când proporția se situa la nivelul a aproximativ unu din paisprezece persoane. Ana Maria Iordache, liderul departamentului Consumer Markets la PwC România, explică acest fenomen prin prisma unei perioade de ajustare economică profundă. Ea subliniază că presiunea fiscală, inflația persistentă și stagnarea veniturilor, care nu au ținut pasul cu scumpirile, au erodat puterea de cumpărare a cetățenilor. Această tensiune se reflectă și în sectorul comercial, unde scăderea vânzărilor indică o prudență crescută în comportamentul de consum. Spre deosebire de regiunea CEE și de media globală, unde încrederea consumatorilor începe să revină, România traversează o fază distinctă de incertitudine.

Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică corroboră această percepție. Salariul mediu net, corectat pentru inflație, a înregistrat o reducere de 6,3% în iunie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul precedent. De asemenea, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a suferit o contractare de 5,7% în primele șapte luni ale anului, față de intervalul echivalent din 2025.

Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică corroboră această

Pe lângă aspectele strict financiare, studiul evidențiază schimbări semnificative în obiceiurile alimentare, motivate de o grijă sporită pentru sănătate. 60% dintre consumatorii români intenționează să integreze mai multe legume și fructe proaspete în regimul alimentar pe parcursul următoarelor 12 luni. Totodată, 40% își propun să mărească consumul de vitamine, minerale și suplimente, iar 35% planifică o creștere a consumului de produse lactate. Aceste valori depășesc media regională și se apropie de standardele globale. În plus, 53% doresc să reducă aportul de alimente procesate sau cu conținut ridicat de zahăr, iar 41% vizează o diminuare a consumului de băuturi alcoolice.

Ana Maria Iordache comentează că, deși românii păstrează dorința de a trăi sănătos, aceștia calibrează alegerile în funcție de bugetul disponibil. Se continuă achiziția de alimente proaspete și produse de wellness, dar cu o atenție sporită la preț și la utilitatea reală. Pentru companiile din industrie, mesajul este clar: valoarea percepută nu mai se reduce la simpla reducere de preț, ci include transparența, informația clară și construirea încrederii.

Siguranța alimentară reprezintă o altă axă de îngrijorare, românilor fiindu-le mai importante aceste aspecte decât consumatorilor din alte piețe. 62% se tem de utilizarea pesticidelor, 60% sunt preocupați de produsele ultraprocesate, iar 52% acordă importanță trasabilitării lanțului alimentar. Cu toate acestea, principalul factor de stres rămâne costul serviciilor medicale, identificat de 69% dintre respondenții din România, față de 64% la nivel regional și 54% la nivel global.