Comerțul slăbește, dar serviciile salvează balanța comercială!
Economia românească se confruntă cu o reală problemă externă. Datele publicate recent de BNR arată că soldul negativ al contului curent s-a lărgit serios în primele șapte luni ale anului 2026.
Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%
Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporației
BNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multiple
Ryft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUAAm ajuns la un deficit de 16,29 miliarde de euro, cu aproximativ 583 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă din anul trecut, când cifra era de 15,707 miliarde de euro.
Unde stau problemele? La schimbarea bunurilor, deficitul s-a adâncit cu încă 88 de milioane de euro față de anul anterior. Sectorul serviciilor a ținut mai bine, reușind să genereze un excedent cu 680 de milioane de euro superior celui din 2025. Dar nu a fost suficient.
Presiunea fluxurilor financiare a câștigat: balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 773 de milioane de euro, iar excedentul din veniturile secundare a scăzut cu 402 de milioane de euro.
Rezultatul? Soldul global negativ s-a amplificat.
Investițiile străne au scăzut la doar 1,1 miliarde de euro!
Cel mai alarmant semnal vine din fluxurile de capital. Investițiile directe ale investitorilor nerezidenți au suferit o retragere dramatică.
În intervalul ianuarie-iulie 2026, au totalizat doar 1,127 miliarde de euro. Comparativ, acum un an, în aceeași perioadă, volumul era de aproape patru ori mai mare, la 4,915 miliarde de euro. O privire mai atentă arată că participațiile la capital social, incluzând profiturile reinvestite, au adus în țară 1,407 miliarde de euro.
Totuși, această sumă a fost erodată de mișcările interne ale grupurilor corporative, unde creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 280 de milioane de euro.
Situația îndatorării externe nu este nici ea liniștitoare. Totalul datoriei externe a urcat cu 6,416 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026, stabilizându-se la 234,879 miliarde de euro. Structura este dominată de obligațiile pe termen lung, care au ajuns la 182,21 miliarde de euro la 31 iulie 2026. Acestea reprezintă 77,6% din total și au crescut cu 1,1% față de finalul lui 2025.
Datoria externă pe termen scurt a atins 52,669 miliarde de euro la aceeași dată.
Deficitul de 16,29 miliarde de euro ne pune pe jar!
Segmentul constituie 22,4% din totalul îndatorării și a înregistrat o creștere mult mai accelerată, de 9,4%, comparativ cu cifra din 31 decembrie 2025.
Capacitatea de a face față obligațiilor s-a modificat în consecință: rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 15,7% în perioada analizată, în timp ce în 2025 fusese de 18,4%.
Indicatorii de sustenabilitate semnalează o fragilizare a rezistenței sistemului. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii prin rezervele valutare a scăzut de la 6,0 luni la finalul lui 2025 la doar 5,7 luni la 31 iulie 2026.
Mai grav, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, a coborât sub pragul de siguranță de 100%. La 31 iulie 2026, indicatorul s-a situat la 91,4%, în contrast cu 104,4% înregistrat la 31 decembrie 2025.
Datele sugerează o tensiune crescândă în balanțele externe, impusă de combinarea unui deficit comercial persistent cu o scădere abruptă a atractivității pentru capitalul străin direct și o creștere rapidă a datoriei externe pe termen scurt.
