Mergi la conținut

BNR menține rata dobânzilor la 6,5%

BNR menține rata dobânzilor la 6,5%

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a rămas stabilă la 6,2% în septembrie 2026

BNR păstrează rata dobânzilor la 6,5%: decizii și contexte economice actuale

În ședința din 12 noiembrie 2026, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Această măsură se înscrie într-o strategie de stabilizare a prețurilor, în contextul unei inflații care a atins 6,61% în septembrie, în sus față de 6,17% din august, sub presiunea scumpirii combustibililor și a gazelor naturale.

În același timp, instituția a păstrat intacte și celelalte rată-cheie: rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50% pe an, iar rata pentru facilitatea de depozit se menține la 5,50% pe an. De asemenea, nivelurile ratelor de rezerve minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit nu au suferit nicio modificare.

Analiza datelor macroeconomice arată că pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere semnificativă, coborând de la 10,42% în iunie. Această evoluție este atribuită în principal epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, implementate în iulie și august 2025. Efectele de bază dezinflaționiste asociate acestor șocuri succesive pe partea ofertei au lovit prioritar componentele exogene ale indicelui de prețuri de consum, cu precădere dinamica anuală a prețurilor energiei. În paralel, influențele suplimentare în sens descendent, generate de scăderea prețurilor LFO, au fost total compensate de scumpirea accentuată a combustibililor, pe fondul creșterii ample a cotației petrolului pe piețele internaționale.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a rămas stabilă la 6,2% în septembrie 2026, dar a scăzut cu 2,1 puncte procentuale față de nivelul de la finalul trimestrului anterior. Această corecție este atribuită în principal efectelor de bază dezinflaționiste legate de majorarea impozitelor indirecte din august 2025, dar și descreșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și slăbirii cererii de consum. Pe de altă parte, influențe opuse au provenit din efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și energiei, precum și din nivelul ridicat al cursului de schimb leu/euro, pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, care s-au suprapus cu creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA.

În octombrie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 6,94%, în principal pe fondul continuării scumpirii combustibililor și ca efect al creșterii prețurilor LFO. În paralel, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a coborât la 7,0%, de la 9,2% în iunie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,0% în octombrie, de la 9,8% în iunie, iar cea calculată pe baza IAPC a scăzut la 8,3%, de la 8,6% în iunie 2026.

Din perspectiva activității economice, cele mai noi date statistice confirmă stagnarea creșterii în trimestrul II 2026, după o comprimare de 0,1% în primul trimestru al anului. Această evoluție sugerează prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea previzionată anterior. Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică și-a atenuat considerabil contracția în trimestrul II 2026, coborând la -0,2%, de la -1,2% în primele trei luni ale anului. Această schimbare este atribuită în principal saltului amplu în dinamica anuală a formării brute de capital fix, după o descreștere pronunțată din trimestrul anterior, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a accentuat vizibil scăderea în termeni anuali.

Pe piața muncii, datele recente arată mici scăderi ale numărului de salariați

Dinamica exportului net a crescut marginal influența expansionistă în trimestrul II 2026, în condițiile în care ecartul dintre volumul exporturilor și al importurilor a devenit pozitiv. Totuși, deficitul balanței comerciale și cel al contului curent au întrerupt trendurile de scădere anuale din ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II 2026, ca urmare a înrăutățirii raportului de schimb valutar.

Cele mai recente analize indică o redresare moderată a activității economice în semestrul II 2026, cu aportul însemnat al agriculturii, dar cu o deteriorare a evoluției PIB în trimestrul III 2026 față de perioada similară a anului precedent. Vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul anual, volumul lucrărilor de construcții a urcat cu o dinamică anuală de două cifre foarte ridicată în iulie-august, iar producția industrială și-a atenuat vizibil contracția față de anul anterior. Variația anuală a exporturilor a rămas constantă, în timp ce cea a importurilor a continuat să crească, ceea ce a făcut ca ecartul dintre cele două să devină ușor negativ.

Pe piața muncii, datele recente arată mici scăderi ale numărului de salariați în iulie și august 2026, dar și o corecție descendentă semnificativă a ratei șomajului BIM în trimestrul III, care a revenit la 6,4%, de la 6,8% în trimestrul anterior. Sondajele de specialitate indică o scădere a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt în octombrie, după o redresare vizibilă în trimestrul III. În paralel, deficitul de forță de muncă raportat de companii a întrerupt trendul descendent din ultimele 6 trimestre, înregistrând o creștere notabilă în prima lună a trimestrului IV, pe fondul unei evoluții ascendente cvasi-generalizate în principalele ramuri.

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie-septembrie 2026, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, deși rămâne la un nivel scăzut din perspectivă istorică. Variația costului unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului III 2026, dar într-un ritm mai încetinit decât în trimestrul anterior.

Pe piața monetară interbancară, cotațiile principale au continuat să urce relativ pronunțat în primele zile din octombrie 2026, rămânând la niveluri semnificativ superioare celor din precedentele trei trimestre. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au corectat în prima jumătate a lui octombrie o mare parte din creșterea din septembrie, inclusiv pe fondul situației politice interne, dar au oprit ulterior ajustarea descendentă, rămânând deasupra valorilor din primele două luni ale trimestrului III, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii aversiunii globale față de risc.

În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro a suferit o corecție descendentă parțială în a doua decadă a lui octombrie, dar a revenit rapid și a rămas pe palierul atins la începutul lunii. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă la 8,2% în septembrie 2026, cu o componentă în lei care urcă lent și o componentă în valută care temperează creșterea anuală. Ponderea creditului în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a menținut la 66,8%, sub influența efectului statistic al mișcării cursului de schimb.

În ședința din 12 noiembrie, Consiliul de administrație a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026, care include cele mai noi date disponibile. Potrivit prognozei din acest raport, rata anuală a inflației va urca ușor în ultimele luni ale anului, sub presiunea scumpirilor recente ale combustibililor și energiei și a evoluției cursului de schimb al leului. Ulterior, ea va intra pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor de prețuri din 2026, ca urmare a șocului energetic și a secetei severe, precum și în condițiile intensificării

Alte articole:

Sursă: Piața Financiară

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.