Mergi la conținut

BNR menține rata dobânzii la 6,5% pe an în ciuda creșterii inflației

BNR menține rata dobânzii la 6,5% pe an în ciuda creșterii inflației

Inflația a urcat în septembrie 2026!

Banca Națională a României păstrează rata dobânzii la 6,5% anual

În ședința din această zi, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină rată de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an.

Această decizie vine pe fundalul unor date macroeconomice care indică o activitate economică în stare de stagnare în al doilea trimestru al anului 2026.

După o scădere de 0,1% în primul trimestru, economia a rămas practic la zero creștere, ceea ce sugerează o prelungire a tendinței de adâncire a deficitului de cerere agregată, deși pe o traiectorie ușor superioară celor estimate anterior.

Pe planul prețurilor, inflația anuală a crescut în luna octombrie la 6,94%, în principal din cauza continuării scumpirii combustibililor și a creșterii prețurilor produselor petrochimice. În același timp, rata anuală a inflației calculate pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 7,0% în octombrie 2026, coborând de la 9,2% în iunie.

Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,0% în octombrie, de la 9,8% în iunie, iar cea bazată pe IAPC a coborât la 8,3%, de la 8,6% în iunie.

În septembrie 2026, inflația anuală a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august, ca urmare a scumpirii combustibililor și a gazelor naturale. Pe parcursul trimestrului al treilea al anului 2026, rata anuală a înregistrat o scădere importantă, de la 10,42% în iunie. Această evoluție se explică prin epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului prețului energiei electrice și al creșterii cotelor de TVA și accize aplicate în iulie și august 2025.

Efectele de bază dezinflaționiste ale acestor șocuri au afectat mai ales componentele exogene ale IPC, în special prețurile energiei. Scăderea prețurilor produselor petrochimice a fost completată de scumpirea combustibililor, în contextul creșterii prețului petrolului la nivel global.

Inflația de bază ajustată (CORE2) a rămas stabilă la 6,2% în septembrie 2026, dar a scăzut cu 2,1 puncte procentuale față de finalul trimestrului anterior.

Această reducere se datorează efectelor de bază ale creșterii impozitelor indirecte din august 2025, dar și la coborârea prețurilor produselor agroalimentare și la slăbirea cererii de consum.

Pe de altă parte, scumpirea combustibililor și energiei, alături de cursul ridicat al leului față de euro și așteptările inflaționiste pe termen scurt, au exercitat o presiune ascendentă, suprapusă creșterii tarifelor de telecomunicații și a prețurilor polițelor RCA.

Dinamica economică arată semne timide de revenire. Față de perioada corespunzătoare a anului trecut, activitatea economică și-a atenuat considerabil scăderea în al doilea trimestru 2026, coborând de la -1,2% în primele trei luni la -0,2%.

Această îmbunătățire se datorează saltului din dinamica anuală a formării brute de capital fix, după o scădere pronunțată în trimestrul anterior, în timp ce consumul gospodăriilor și-a accentuat scăderea anuală.

Exportul net a câștigat o influență expansionistă marginală, deoarece creșterea exporturilor a depășit cea a importurilor, mărită față de trimestrul anterior.

Totuși, deficitul comercial și cel de cont curent au întrerupt trendurile de scădere anuale din ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri în al doilea trimestru 2026, ca urmare a înrăutățirii cursului de schimb.

Mai puțini salariați în iulie și august 2026!

Cele mai recente date indică o redresare moderată a economiei pe parcursul semestrului al doilea al anului 2026, cu aport important al agriculturii.

Totuși, evoluția PIB în al treilea trimestru 2026 arată o deteriorare față de perioada similară a anului anterior, în contextul unor mișcări eterogene la nivel de cerere agregată și sectoare majore.

Vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit scăderea anuală în al treilea trimestru, iar volumul lucrărilor de construcții a crescut cu o dinamică anuală de două cifre foarte ridicată în iulie-august.

Producția industrială și-a atenuat vizibil scăderea față de anul anterior.

Variația anuală a exporturilor a rămas constantă în iulie-august, în timp ce cea a importurilor a continuat să crească, ceea ce a făcut ca diferența dintre ele să redevină ușor negativă.

Deficitul comercial s-a mărit semnificativ în termeni anuali față de al doilea trimestru, iar pe parcursul primelor 8 luni ale anului 2026, acesta s-a mărit față de perioada similară din 2025, după o scădere vizibilă în semestrul prim.

Pe piața muncii, datele recente arată o mică scădere a numărului de salariați în iulie și august 2026, dar și o corecție descendentă importantă a ratei șomajului BIM în al treilea trimestru, care a coborât la 6,4%, de la 6,8% în trimestrul anterior. Sondajele de specialitate indică o scădere a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt în octombrie, după o redresare vizibilă în al treilea trimestru.

Deficitul de forță de muncă raportat de companii a întrerupt trendul descendent din ultimele 6 trimestre, înregistrând o creștere notabilă în prima lună a trimestrului al patrulea, în contextul unei evoluții ascendente cvasi-generalizate la nivel de ramuri.

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a mărit în iulie-septembrie 2026, inclusiv datorită creșterii salariului minim brut, dar rămâne la un nivel scăzut istoric.

Variația costului unitar al forței de muncă în industrie a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului al treilea, dar cu un ritm mai încet decât în trimestrul anterior.

Pe piața monetară interbancară, cotațiile au continuat să urce relativ pronunțat în primele zile din octombrie 2026, rămânând la niveluri semnificativ superioare celor din ultimele trei trimestre. Randamentele pe termen mediu și lung ale obligațiunilor de stat au corectat o parte din creșterea din septembrie în prima jumătate a octombrie, influențate de situația politică internă și de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a mărit aversiunea globală față de risc.

Cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă parțială în a doua decadă a octombrie, dar a revenit rapid și a rămas pe nivelul atins la începutul lunii.

În ceea ce privește creditarea, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas stabilă la 8,2% în septembrie 2026. Componenta în lei a continuat trendul ascendent lent, atât la nivel de societăți nefinanciare, cât și la cel al populației, în timp ce creditul în valută a temperat creșterea anuală.

Ponderea creditului în lei a rămas la 66,8%, influențată de mișcarea cursului de schimb.

Prognoza din Raportul asupra inflației (ediția noiembrie 2026) prevede o ușoară creștere a inflației în ultimele luni ale anului, ca urmare a scumpirilor recente ale combustibililor și energiei și a evoluției cursului de schimb. Ulterior, inflația se va înscrie pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în intervalul țintei în al doilea trimestru al anului 2028, datorită efectelor de bază dezinflaționiste ale șocului energetic și al secetei severe din 2026, precum și a intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, în special ale deficitului de cerere agregată, care este așteptat să se adâncească.

Alte articole:

Sursă: Revista Biz

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.