Mergi la conținut

BNR menține dobânda cheie la 6,50% și avertizează asupra creșterii inflației

BNR menține dobânda cheie la 6,50% și avertizează asupra creșterii inflației

Cum se compară datele cu anul precedent?

Banca Națională a României a decis să păstreze rata de dobândă de politică monetară la nivelul de 6,50%, emițând totodată un avertisment legat de perspectivele inflaționiste pentru perioada următoare. Această măsură reflectă o evaluare a echilibrului între necesitatea de a ține sub control creșterea prețurilor și sprijinirea activității economice, într-un context marcat de incertitudini externe și interne.

Analizând dinamica prețurilor, se constată că indicele anual al inflației a urcat la 6,61% în luna septembrie, o creștere față de nivelul de 6,17% înregistrat în august 2026. Această mișcare ascendentă este atribuită în mare măsură scumpirii persistente a produselor petroliere și a gazelor naturale, care au exercitat o presiune directă asupra costurilor de bază ale gospodăriilor și firmelor.

Pe planul trimestrial, evoluția inflației a prezentat o tendință de stabilizare. În al treilea trimestru al anului 2026, rata anuală a scăzut semnificativ, coborând de la 10,42% în luna iunie. Această corecție este legată de epuizarea impactului direct al eliminării plafonului prețului la energia electrică și al creșterii cotelor de impozitare pe consum și a accizelor, schimbări care au fost implementate în lunile iulie și august 2025.

Efectele de bază dezinflaționiste generate de aceste două șocuri succesive pe piața ofertei au lovit cel mai tare componentele externe ale indicelui de prețuri de consum, în special dinamica prețurilor la energie.

În același timp, efectele secundare descendente rezultate din coborârea prețurilor la motorina au fost anulate complet de scumpirea mare a combustibililor, pe fundalul unei creșteri semnificative a prețului petrolului pe piețele internaționale.

Indicele corectat de inflație de bază (CORE2) a rămas neschimbat în septembrie 2026, menținându-se la 6,2%. Totuși, comparativ cu sfârșitul trimestrului anterior, acest indicator a scăzut cu 2,1 puncte procentuale. Această scădere este atribuită mai ales efectelor de bază dezinflaționiste provocate de majorarea impozitelor indirecte în august 2025, dar și scăderii prețurilor la produsele agroalimentare și slăbirii cererii de consum.

Pe de altă parte, presiuni inflaționiste au decurs din efectele indirecte ale scumpirii energiei și combustibililor, precum și din nivelul ridicat al cursului de schimb al leului față de euro, suprapunându-se cu creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor de asigurare RCA.

În luna următoare, octombrie 2026, rata anuală a inflației a continuat să crească, ajungând la 6,94%. Această creștere a fost determinată în principal de continuarea scumpirii produselor petroliere și de evoluția prețurilor la motorina. Paralel, rata anuală a inflației bazate pe Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), care este indicatorul standardizat pentru statele membre ale Uniunii Europene, a scăzut în octombrie 2026 la 7,0%, coborând de la 9,2% în iunie 2026.

În ceea ce privește media anuală a indicelui de prețuri de consum, aceasta a coborât la 9,0% în octombrie 2026, față de 9,8% în iunie. Similar, media anuală bazată pe IAPC a coborât la 8,3% în octombrie, de la 8,6% în iunie 2026. Aceste date confirmă o stagnare a activității economice în al doilea trimestru al anului 2026, după o micșorare cu 0,1% în primul trimestru. Această evoluție indică o prelungire a tendinței de adâncire a deficitului de cerere totală, într-un ritm moderat, dar pe o linie vizibil mai ridicată decât cea prezisă anterior.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, activitatea economică a redus considerabil scăderea în al doilea trimestru 2026, ajungând la -0,2%, de la -1,2% în primele trei luni ale anului. Această îmbunătățire este atribuită în mare măsură saltului mare în dinamica anuală a investițiilor brute în capital fix, după o scădere pronunțată în trimestrul anterior. În același timp, consumul gospodăriilor și-a accentuat vizibil scăderea în termeni anuali în această perioadă.

Exportul net a crescut marginal ca factor de creștere în al doilea trimestru 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit ecartul pozitiv față de importuri, cu o intensificare vizibilă față de trimestrul precedent. Totuși, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent au oprit trendul de scădere în termeni anuali care se menținuse în ultimele trei-patru trimestre, înregistrând o creștere în al doilea trimestru 2026, ca rezultat al înrăutățirii cursului de schimb.

Datele și analizele cele mai recente indică o redresare moderată a activității economice pe ansamblul semestrului al doilea din 2026, cu o contribuție semnificativă din partea agriculturii. Această redresare este asociată totuși cu o înrăutățire a evoluției produsului intern brut în al treilea trimestru 2026, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Aceasta se întâmplă în contextul unor mișcări neregulate la nivelul componentelor cererii totale și a sectoarelor majore.

Concret, vânzările cu amănuntul au redus cu jumătate scăderea în termeni anuali în al treilea trimestru 2026.

Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu o dinamică anuală de două cifre foarte ridicată în lunile iulie și august. Producția industrială a redus vizibil scăderea față de perioada similară a anului anterior în aceeași perioadă.

Totuși, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a rămas neschimbată în iulie-august 2026, în timp ce cea a importurilor a continuat să crească, ceea ce a dus la un ecart ușor negativ între cele două componente.

Ca rezultat, deficitul balanței comerciale și al contului curent au accelerat semnificativ creșterea în termeni anuali comparativ cu al doilea trimestru 2026.

De ce au scăzut intențiile de angajare în octombrie!

Pe ansamblul primelor opt luni ale anului curent, aceste deficite s-au mărit față de perioada similară din 2025, după ce s-au redus vizibil în primul semestru al anului 2026.

Pe piața muncii, datele recente arată o nouă micșorare a numărului de salariați din economie în iulie și august 2026. Totuși, rata șomajului conform metodelor Biroului Internațional al Muncii a înregistrat o corecție descendentă semnificativă în al treilea trimestru 2026, coborând la 6,4%, de la media de 6,8% din trimestrul anterior.

Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au scăzut în octombrie, după o redresare vizibilă în al treilea trimestru. În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii a oprit trendul descendent din ultimele șase trimestre, înregistrând o creștere notabilă în prima lună a trimestrului al patrulea din 2026.

Această evoluție este vizibilă în majoritatea ramurilor economice.

Dinamica anuală a salariului brut nominal a crescut în perioada iulie-septembrie 2026, parțial din cauza majorării salariului minim brut la nivel de economie. Totuși, acest nivel rămâne scăzut din perspectivă istorică.

Variația costului unitar al forței de muncă în industrie a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului al treilea din 2026, dar într-un ritm mai lent decât în trimestrul anterior.

Pe piața monetară, cotațiile principale ale pieței interbancare au continuat să crească semnificativ în primele zile ale lunii octombrie 2026. Ulterior, acestea s-au stabilizat la niveluri mult superioare celor din ultimele trei trimestre. Randamentele pe termen mediu și lung ale obligațiunilor de stat au corectat o mare parte din creșterea din septembrie în prima jumătate a lunii octombrie, influențate de situația politică internă.

Ulterior, ajustarea descendentă s-a oprit, rămânând vizibil deasupra valorilor din primele două luni ale trimestrului al treilea din 2026, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii globale a aversiunii față de risc.

În aceeași perioadă, cursul de schimb leu/euro a înregistrat o corecție descendentă parțială în a doua decadă a lunii octombrie. Totuși, moneda națională a revenit rapid și a menținut apoi nivelul la care a urcat la începutul lunii.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas neschimbată în septembrie 2026, la 8,2%. Această stabilitate se datorează faptului că componenta în lei a continuat să crească lent, atât la întreprinderile nefinanciare cât și la populație, în timp ce creditul în valută a continuat să reducă ritmul de creștere în termeni anuali.

Ponderea creditului în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a menținut la 66,8%, parțial sub efectul statistic al mișcării cursului de schimb al leului.

Potrivit prognozei din raportul BNR, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent. Această creștere este atribuită influențelor așteptate din scumpirile recente ale combustibililor și energiei, precum și din evoluția cursului de schimb al leului.

Ulterior, inflația va urma o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului țintei în primul trimestru al anului 2028.

Această evoluție este legată de efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă, precum și de intensificarea presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, în special a celor legate de deficitul de cerere totală.

Acesta este așteptat să se adâncească în al doilea semestru al anului 2026, în contextul corecției bugetare și al crizei energetice, pentru a se restrânge treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea prezisă anterior.

Totuși, incertitudini și riscuri rămân legate de evoluția viitoare a prețului energiei electrice și de traiectoria cotației țițeiului. Aceste factori au implicații directe asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare, ceea ce poate modifica perspectiva inflaționistă în mediul lung.

Alte articole:

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.