Cum stă inflația de bază ajustată prin metoda CORE2?
Banca Națională a României a decis să păstreze nealterat nivelul dobânzii de politică monetară, care rămâne fixat la 6,5%.
Impozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker
SelfPay primește licența de instituție de plăți de la BNR
Doar 3 din 10 români știu că asigurarea locuinței închiriate acoperie daunele cauzate de chiriași
Creditele de consum în România la nivel record: 5,5 mld. lei în iulie 2026Această măsură vine într-un moment în care presiunea inflaționistă din prezent este în scădere comparativ cu perioada anului trecut, deși indicatorii sugerează o nouă creștere a prețurilor în viitorul apropiat.
Analiza detaliată a datelor economice relevă o scădere remarcabilă a ratei anuale a inflației în primele două luni ale trimestrului al treilea din 2026, conform prognozelor. Indicele a coborât la 8,16% în luna iulie și a continuat să se reducă până la 6,17% în august, pleacă de la o valoare de 10,42% înregistrată în iunie.
Această ameliorare a fost determinată de dispariția efectelor directe ale ridicării plafonului de preț pentru energia electrică, precum și a majorării cotelor de TVA și a accizelor, care au avut loc în intervalul similar al anului precedent.
Impactul deflaționist de bază generat de cele două șocuri inițiale pe partea ofertei, înregistrate în luna iulie-august din 2025, a lovit în special componentele externe ale Indicelui Prețurilor de Consum. Efectul a fost simțit cu intensitate asupra evoluției anuale a prețurilor la energie. În paralel, o contribuție suplimentară la scăderea indicatorului a fost adusă de continuarea tendinței de reducere bruscă a prețurilor la lubrifianți, uleiuri și lubrifianți (LFO). Deși prețul combustibililor a crescut semnificativ, în contextul unei aprecieri marcate a cotei petrolii, acest factor a echilibrat doar parțial scăderea prețurilor LFO.
În ceea ce privește inflația de bază, ajustată prin metoda CORE2, s-a observat o diminuare substanțială pe parcursul primelor două luni ale trimestrului al treilea din 2026. Valoarea a scăzut la 6,2% în august, față de 8,3% în iunie. Principalul motor al acestei reduceri a fost efectul deflaționist de bază legat de majorarea taxelor indirecte aplicate în mijlocul trimestrului al treilea din 2025. De asemenea, au contribuit la această tendință scăderea cotațiilor pentru anumite produse agroalimentare și slăbirea cererii de consum.
O mică presiune inversă a fost exercitată de creșterea tarifelor de telecomunicații, a prețului asigurărilor RCA și de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv datorită nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Din punct de vedere al armonizării europene, rata anuală a inflației calculată folosind Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) a înregistrat o scădere în august 2026, ajungând la 6,3%, în contrast cu 9,2% din iunie aceluiași an. Media anuală a inflației IPC s-a redus la 9,5% în august 2026, față de 9,8% în iunie. Similar, media anuală bazată pe IAPC s-a menținut la 8,6% în august 2026, un nivel aproape identic cu cel din iunie.
Consumul gospodăriilor se retrage tot mai mult!
Pe planul activității economice, România a înregistrat o stazări a creșterii în al doilea trimestru din 2026, după o ușoară contracție de 0,1% în primul trimestru, exprimată ca variație trimestrială. Această dinamică sporește șansele ca trendul de adâncire a deficitului de cerere agregată să se prelungască într-un ritm moderat, în concordanță cu estimările existente.
Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, activitatea economică și-a diminuat clar nivelul contracției în al doilea trimestru din 2026, atingând -0,4%, față de -1,2% din primele trei luni ale anului.
Această îmbunătățire a fost determinată în principal de un salt notabil al dinamicii anuale a formării brute de capital fix, după o scădere accentuată din trimestrul imediat anterior.
Totuși, consumul gospodăriilor a continuat să-și intensifice retragerea pe termen anual, iar evoluția exportului net a revenit pe un trend de contracție în al doilea trimestru din 2026. Acest lucru s-a întâmplat deoarece dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut vizibil față de trimestrul precedent, depășind ritmul cvasi-staționar al exporturilor.
În acest context, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au oprit tendința de scădere față de perioada corespunzătoare a anului trecut, pe care o menținuseră în ultimele trei sau patru trimestre, înregistrând o creștere în al doilea trimestru din 2026.
Această modificare a fost facilitată și de înrăutățirea cursului de schimb.
Cele mai noi date statistice și analizele sectoriale sugerează o redresare a activității economice în al treilea trimestru din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, susținută în mare măsură de performanțele din agricultură. Cu toate acestea, evoluția produsului intern brut (PIB) se va deteriora în raport cu aceeași perioada a anului anterior, având în vedere că modificările au fost majoritar uniforme la nivelul componentelor cererii agregate și ale sectoarelor economice principale.
Vânzările cu amănuntul și-au mai atenuat declinul pe termen anual în iulie și august 2026. În schimb, segmentul auto-moto și-a adâncit scăderea în luna iulie, iar volumul serviciilor oferite populației a prelungit o contracție care a început în luni precedente.
