BNR consideră că amenințările la adresa stabil

În același timp, au fost identificate două riscuri sistemice de intensitate

Nivelul de riscuri pentru stabilitatea financiară rămâne ridicat, la fel ca evaluările din raportul anterior, în contextul dezechilibrelor și vulnerabilităților persistente atât la nivel intern cât și la nivel global, după cum se arată în raportul din iunie 2026 privind stabilitatea financiară publicat de Banca Națională a României (BNR): amplificarea conflictelor geopolitice, fragmentarea geoeconomică tot mai mare sau incertitudinile privind evoluția prețurilor în sectorul energiei continuă să fie factori de risc pentru perspectivele economice și stabilitatea financiară a piețelor.

Teilor primește un împrumut de 115 milioane de euroSinteza: Noutăți contabile din iulie 2026FinregE a lansat un ghid pentru simplificarea unui singur manual european de reglementare a AML pentru termenul limită de 2027Creditul ipotecar: Scurtează-i durata prin refinanțare inteligentă

În acest context, sectorul bancar român păstrează rezistență, beneficiind de un nivel adecvat de capitalizare, de lichiditate și de politici de gestionare interioară prudentă, în contextul evaluării riscurilor din sectorul energetic și al evaluării riscurilor din al doilea și al treilea ciclu mondial al riscurilor grave și grave, dar riscurile grave ale acestor pot fi bazate pe următoarele două riscuri și grave:

În același timp, au fost identificate două riscuri sistemice de intensitate moderată: (i) riscul de default al creditelor neguvernamentale, cu tendința de a crește în perioada următoare, condus în special de segmentul companiilor nefinanciare, și (ii) riscul asociat provocărilor legate de securitatea cibernetică și de inovarea financiară, pentru care perspectivele se intensifică. De la data publicării raportului anterior, riscurile pentru stabilitatea financiară din mediul extern s-au intensificat.

Ce riscuri sistemice amenință stabilitatea financiară a României?

Criza energetică generată de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu și perturbarea fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz au generat un șoc secundar grav, cu implicații pentru continuarea securității și a inovației financiare, precum și efectele asupra perspectivelor pe piața financiară globală, inclusiv riscurile creșterii fluxurilor financiare globale și a fluxurilor financiare și a condițiilor financiare actuale, precum și efectele creșterii inflației și a creșterii curentei asupra piețelor financiare globale, precum și asupra creșterea presiunilor financiare globale și a piețelor financiare globale, precum și asupra piețelor financiare globale, precum și asupra piețelor financiare și a piețelor financiare și a piețelor financiare globale.

În același timp, nivelul ridicat de datorie publică și persistența unor deficite fiscale internaționale mari continuă să alimenteze tensiunile legate de percepția riscului suveran, inclusiv la nivel european, și să limiteze spațiul fiscal disponibil pentru adoptarea măsurilor de sprijin pentru a atenua impactul șocului energetic. Riscul de ajustare bruscă a piețelor de capital În același timp, pe piețele de capital, valorificările rămân ridicate în ciuda unor corecții recente, care pot amplifica riscul de ajustări brusce ale prețurilor activelor.

Riscurile financiare persistă?

Acest risc este exacerbat de concentrația ridicată a indiceilor pieței de acțiuni în cadrul companiilor din sectorul tehnologic, în special cele asociate inteligenței artificiale, ale căror valorificare a acestor tehnologii îmbunătățește semnificativ competitivitatea piețelor macroeconomice și financiare, precum și potențialul unei creșteri disproporționate în viitor a creșterii macroeconomice în sectorul macroeconomic.

Aceste creșteri au fost alimentate de creșterea deficitelor economice economice și de dimensiuni economice macroeconomice, în contextul macroeconomic fragile și de un deficit geopolitic și deos continuu, caracterizat de un deficit macroeconomic fragil și deos.