Milioane de pensii calculate greșit: reacția Casei Naționale de Pensii

Cifrele sunt estimări, nu numere exacte!

Deficiențe majore în sistemul de pensii: Casa Națională de Pensii a emis o declarație oficială în urma constatărilor grave ale Curții de Conturi, care au révélat erori semnificative în recalcularea drepturilor bătrânilor. Conform documentului auditat, aproximativ 2,2 milioane de beneficiari ai sistemului public de pensii ar fi fost afectați de aceste greșeli, ceea ce sugerează o subestimare a sumelor cuvenite.

Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporațieiBNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multipleRyft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUA

Reacția instituției a fost una de prudență, subliniind că toate situațiile identificate în cadrul actului de control pentru anul 2024 vor fi supuse unei verificări riguroase.

Autoritatea promite că orice diferențe financiare constataate vor fi soluționate strict în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Reprezentanții Casei Naționale de Pensii au precizat, totuși, nuanțele statistice ale raportului.

Impactul financiar este semnificativ!

Au explicat că cifra de 2,2 milioane de dosare reprezintă o valoare estimată prin generalizare statistică, nu un număr exact de cazuri analizate individual.

Justificarea erorilor punctuale a fost oferită prin contextul dificil în care s-a desfășurat recalcularea din 2024: volumul uriaș de dosare procesate într-o perioadă scurtă de timp, combinat cu implementarea unei legislații noi.

Printre cauzele tehnice ale problemelor se numără omiterea unor perioade de cotizare din istoricul contribuabil, disfuncționalități ale sistemului informatic sau o interpretare incorectă a normelor legale aplicabile.

Fondul de rezervă folosit greșit?

Curtea de Conturi estimează că statul ar fi datorat peste 230 de milioane de lei către cei care au primit mai puțin decât le cuvenea.

În același timp, raportul relevă o altă categorie de beneficiari, numărătoare de peste 570.000 de persoane, care au primit sume suplimentare la pensie, fără un temei legal corespunzător.

Această supra-încasare a generat un cost pentru bugetul de stat de peste 71 de milioane de lei, conform evaluării auditorilor.

Un alt aspect criticat în raport vizează gestionarea fondurilor de rezervă ale Guvernului.

Proteste și disconfort social?

Auditorii au constatat că, de-a lungul mai multor ani, executivul a utilizat banii din Fondul de Rezervă pentru a acoperi plățile de pensii, deși acest mecanism este destinat exclusiv cheltuielilor neprevăzute.

Un exemplu concret este anul 2024, când, în absența unei rectificări bugetare, s-au alocat 1,6 miliarde de lei din fondul de rezervă pentru bugetul de pensii, în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu ca premier.

Această măsură a fost considerată un artificiu bugetar pentru a asigura continuitatea plăților.

Personalul silvic, unul dintre cei mai afectați!

Contextul social al acestor probleme a fost marcat de proteste intense, în care pensionarii reclamau „inechitățile” din sistem și menționau cazuri în care veniturile lunare s-au redus drastic, ajungând chiar la jumătate din valoarea anterioară. Manifestanții subliniau că noua Lege a pensiilor impactează negativ categoriile de muncitori care au activat în condiții speciale sau în grupe de muncă. Aceștia solicitau o modificare urgentă a Legii 360/2023, care reglementează sistemul public de pensii.

Dezbaterile au fost alimentate și de statutul personalului silvic. Legea menționată a abrogat din OUG 59/2000 (Statutul personalului silvic) posibilitatea încadrării în condiții speciale (fosta grupă I) pentru anumite locuri de muncă din sectorul silvic.

Potrivit surselor citate în raport, această încadrare specială permitea, conform Legii 234/2019, reducerea vârstei de pensionare cu un an pentru fiecare cinci ani lucrați în astfel de condiții.

Pierderea acestui avantaj a stârnit nemulțumeri profunde în rândul angajaților din teritoriu, care simt că au fost penalizați de schimbările legislative recente.