O creștere anemică și incertitudini
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, a tras un semnal de alarmă. În cadrul Forbes CEE Forum, de pe 22 septembrie, oficialul a subliniat că România riscă să intre într-o fază de stagflație în 2026. Mesajul este clar: modelul economic actual nu mai funcționează și are nevoie de o transformare fundamentală.
Electrica pregătește investiții de 185 milioane euro în baterii și 540 milioane pentru rețele
Trebuie să înțelegem viitorul nevoilor clienților pentru a folosi tehnologia bine
Domnul Pensionescu: asistentul AI care îi ajută pe români să înțeleagă pensia privată
Dobânda pe termen lung a crescut pentru a treia lună consecutivă în septembriePotrivit informațiilor transmise prin Agerpres, BNR leagă direct riscul stagnării economice, concomitent cu prețuri ridicate, de epuizarea strategiei bazate pe deficit și de scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor. Termenul de stagflație descrie o situație critică: activitatea economică stagnează sau se contractează, iar indicele prețurilor la consumatori rămâne la niveluri ridicate.
De ce nu mai merge modelul vechi
Această dinamică neplăcută se profilează după doi ani de creștere discretă. Datele prezentate de Marinescu într-o analiză publicată pe platforma de opinii a BNR arată că PIB-ul a avansat cu doar 0,9% în 2024 și cu 0,7% în 2025. Viceguvernatorul consideră că perspectivele pentru anul în curs sunt prudente, existând posibilitatea ca indicatorii să intre în zona negativă. Incertitudinea este amplificată de suprapunerea factorilor externi cu tensiunile politice și guvernamentale din interiorul țării. Această combinație majorizează costurile deciziilor economice și impune o atitudine precaută în elaborarea politicilor publice.
Slăbirea cererii interne și un output-gap marcat negativ susțin această viziune pesimistă. Output-gap-ul, care măsoară distanța dintre producția reală și capacitatea potențială a economiei, indică faptul că activitatea curentă se află sub nivelul optim. Marinescu identifică începutul unei tranziții esențiale: investițiile trebuie să preiască un rol central și sustenabil. Dependența exclusivă de consum și de deficite nu mai este viabilă. Este necesară o îmbunătățire a productivității, adoptarea tehnologiilor noi, dezvoltarea capitalului uman și extinderea lanțurilor locale de producție.
Inflația: o scădere iluzorie?
Pentru mediul de afaceri, această schimbare de paradigmă implică eroziunea avantajului concurențial derivat din costurile scăzute și forța de muncă ieftină, pe măsură ce veniturile se aliniază cu media europeană. Modelul tradițional, axat pe exporturi cu valoare adăugată redusă și stimularea consumului, nu mai poate acoperi nevoile complexe de dezvoltare ale economiei naționale.
Situația prețurilor rămâne o îngrijorare majoră. Deși inflația a scăzut cu aproximativ 4 puncte procentuale în lunile de vară – de la 10,4% în iunie la 6,2% în august –, Cosmin Marinescu atribuie această reducere unui simplu efect de bază. Fenomenul statistic rezultă din compararea prețurilor actuale cu nivelurile ridicate din perioada similară anterioară, nu dintr-o disipare reală a presiunilor inflaționiste. Prognozele viceguvernatorului sugerează că rata inflației ar putea depăși semnificativ pragul de 6% până la închiderea anului. Revenirea în intervalul țintit este previzuită abia în ultimul trimestru din 2027, menținând presiunea asupra prețurilor pe tot parcursul perioadei în care economia riscă o creștere minimă sau chiar negativă.
Stabilitatea finanțelor publice constituie primul pilon al reformei propuse. Deși deficitul bugetar a suferat o reducere substanțială, oficialul BNR susține că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat într-un mod credibil și sustenabil și în 2027. Consolidarea bugetară vizează reducerea dezechilibrului dintre încasări și cheltuieli, facilitând gestionarea necesarului de finanțare. O altă problemă majoră este faptul că datoria publică a depășit deja nivelul de referință de 60% din PIB. Mai mult, bugetul anului curent prevede cheltuieli cu dobânzile de peste 3% din PIB, evidențiind presiunea considerabilă exercitată de serviciul datoriei asupra resurselor disponibile.
Finanțe publice și datorie
Gestionarea responsabilă a bugetului trebuie să integreze și utilizarea eficientă a fondurilor europene, acordând prioritate proiectelor care reduc costurile energetice și de transport, susțin sectoarele educației și sănătății și permit expansiunea companiilor prin atragerea capitalului privat. Predictibilitatea generată de finanțe publice sustenabile oferă companiilor un cadru stabil pentru planificarea investițiilor pe termen lung.
În final, deficitul balanței comerciale – diferența dintre importuri și exporturi de bunuri – s-a diminuat, dar într-un ritm inferior estimărilor inițiale. Corecția a fost determinată în principal de scăderea consumului intern și, implicit, a cererii, nu de o creștere a exporturilor.
