Dobânda pe termen lung a crescut pentru a treia lună consecutivă în septembrie

Costurile obligațiunilor poloneze au urcat vizibil!

Costurile de finanțare la termen lung în România au urcat pentru a treia lună la rând

Electrica pregătește investiții de 185 milioane euro în baterii și 540 milioane pentru rețeleTrebuie să înțelegem viitorul nevoilor clienților pentru a folosi tehnologia bineDomnul Pensionescu: asistentul AI care îi ajută pe români să înțeleagă pensia privatăImpozitul pe câștiguri bursiere: 3%, 6% sau 16% în funcție de durată și broker

În luna septembrie a anului 2026, rata medie a dobânzilor pe termen lung înregistrate de România a atins nivelul de 6,71%, o cifră care reflectă o a treia creștere consecutivă de la mijlocul anului, moment în care indicatorul se situa la 5,98%, conform datelor oficiale ale Băncii Centrale Europene. În pofida unui climat marcat de tensiuni politice, România a păstrat locul întâi în clasamentul european privind costurile de împrumut, depășind atât Polonia, cât și Ungaria.

La scară regională, costurile pentru obligațiuni cu maturitate de zece ani au crescut vizibil și în Polonia, de la 5,81% la 6,23%, țară care deține locul doi în topul european. Ungaria a înregistrat o ușoară majorare, de la 5,46% la 5,69%, în timp ce Cehia a consemnat o evoluție similară, trecând de la 4,91% la 5,24%.

Bulgaria, după adoptarea euro-ului, a apărut în rapoartele BCE cu o rată de 4,09%, nivel menținut nealterat din luna mai.

În ceea ce privește cele mai mici rate de dobândă, primele poziții au fost ocupate de țări situate parțial în afara Zonei Euro.

Suedia a înregistrat 3,19% (față de 3,02% anterior), Danemarca a urcat la 3,29% (din 3,01% în august) și Germania a ajuns la 3,47% (de la 3,19% anterior).

Franța a sărit cu costurile de împrumut!

Această prezență sistematică a statelor non-Euro în topul ratelor scăzute merită atenție.

În urma liderilor, Țările de Jos au consemnat 3,56% (după 3,29% anterior), Irlanda a urcat de la 3,35% la 3,59%, iar Austria a ajuns la 3,69%. Mai departe în clasament se află Luxemburg (3,70%, o creștere importantă față de 3,40%), Finlanda (3,80%), Portugalia (3,85%) și Slovenia (3,86%). Lituania prezintă un caz deosebit, unde rata de 2,88% a fost fixată administrativ încă din octombrie 2022.

O observație importantă privește Franța, ale cărei costuri de împrumut au sărit de la 4,00% la 4,44%, plasând-o peste Italia, care a crescut de la 3,99% la 4,36%. Ambele țări au depășit Grecia, care a urcat de la 3,87% la 4,22%, o țară care în 2024 a ieșit din zona ratelor maxime și care în februarie 2026 se situa la doar 3,39%.

Analiza comparativă arată că costul de împrumut al României în septembrie 2026 a fost cu doar 8% mai mare decât cel al Poloniei, o țară cu o economie și o structură foarte apropiate de cele ale României. Acest ecart s-a redus față de luna anterioară, când era de 11%. Față de Ungaria, diferența s-a menținut la 18%, în timp ce în raport cu Cehia, distanța s-a micșorat de la 31% la 28%.

Deși rata pe termen lung a urcat considerabil, distanțele față de alte țări din Europa Centrală nu s-au mărit, ci chiar s-au micșorat.

Într-un context internațional dificil și pe fondul incertitudinilor privind formarea Guvernului, datele din 19 septembrie 2026 arată că România se putea împrumuta la o rată de 7,11%, o valoare în scădere după atingerea unui vârf de 7,75%.

Acest nivel este cu 0,22 puncte procentuale mai mic decât cel din luna precedentă și cu 0,05 puncte procentuale sub cel din urmă cu un an.