Salariile recuperează teren, dar inflația afectează puterea de cumpărare a angajaților

Se va îmbunătăți vreodată puterea de cumpărare în România?

♦ În România, salariile reale au înregistrat o tendință descendentă timp de 12 luni consecutive ♦ Domeniile cu cele mai mari venituri sunt IT-ul, editarea, telecomunicațiile și industria tutunului ♦ Dintre primele zece sectoare cu cele mai mari salarii, doar industria tutunului a văzut o creștere anuală a salariilor ce a depășit rata inflației. De la minimul atins în luna mai, salariile au început să crească ușor, în timp ce inflația a scăzut ușor. Cu toate acestea, diferența dintre creșterea veniturilor și inflația actuală rămâne semnificativă, iar angajații nu pot observa o îmbunătățire a situației financiare.

Banca Transilvania și-a continuat creșterea în prima jumătate a anuluiEXCLUSIV: Paradox salarial la ASF: Veniturile majorității angajaților vor diminua, deși salariile pot fi dublaMillennials și Gen Z: Datoriile partenerilor conteazăBRD renunță la economistul-șef și cercetare

În iunie 2026, salariul mediu net a înregistrat o creștere de 3,5% comparativ cu aceeași lună din anul precedent, în timp ce inflația era de 10,4%.

Aceasta sugerează că puterea de cumpărare continuă să scadă, conform datelor INS publicate de Ziarul Financiar.

Chiar dacă suma de pe fluturașul de salariu a crescut față de anul anterior, în realitate, aceasta permite achiziționarea unui număr mai mic de produse și servicii. Prețurile continuă să crească de aproape trei ori mai repede decât salariile, iar această discrepanță se reflectă direct în bugetele familiilor.

Când vor depăși din nou salariile inflația în România?

Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, analizate de ZF, România se află într-o perioadă de un an în care salariile reale au scăzut.

Ultima dată când creșterile salariale au depășit inflația a fost în iunie 2025, când câștigul salarial real era pozitiv, cu 1,3%. Începând cu iulie 2025, acest indicator a început să scadă și a rămas pe o tendință negativă până în prezent.

Această stagnare a puterii de cumpărare afectează nu doar consumul individual, ci și întreaga economie, deoarece familiile sunt nevoite să își diminueze cheltuielile pentru bunuri și servicii esențiale.

Angajații din sectoare precum turismul și comerțul, care depind considerabil de consumul intern, sunt cei mai afectați. În plus, incertitudinea economică și variațiile de prețuri pot reduce încrederea în piață, ceea ce poate influența negativ deciziile de investiție pe termen lung.

În aceste condiții, este crucial ca autoritățile să identifice măsuri care să sprijine veniturile cetățenilor și să impulsioneze economia locală.