Românii cheltuiesc 13 ori mai mult pe alcool și țigări decât pe educație

Publicul reacționează cu mixte de surprindere și resignare

Cheltuielile lunare ale unei familii românești sunt în medie de peste 8.000 de lei, iar cele mai mari părți merg pentru mâncare și facturi. Dar uneori, ce se pierde în vedere este cât mult se pierde pe vicii. Conform INS, un român cheltuie lunar aproximativ 300 de lei pe tutun și alcool — o sumă 13 ori mai mare decât ce se investește în educație: doar 23 de lei. Aceasta nu este o greșeală de calcul, ci un semnal clar despre prioritățile noastre.

Electrica pregătește investiții de 185 milioane euro în baterii și 540 milioane pentru rețeleTrebuie să înțelegem viitorul nevoilor clienților pentru a folosi tehnologia bineDomnul Pensionescu: asistentul AI care îi ajută pe români să înțeleagă pensia privatăDobânda pe termen lung a crescut pentru a treia lună consecutivă în septembrie

Ioana Carpen, de la Digi24, a atras atenția pe această disparitate: în timp ce o țigară oferă un răcoros rapid și un pahar de vin poate ușura stresul pentru câteva minute, educația cere ani de efort, fără garanții imediatе. Nu e surprinzător că, în bugetul mediu al unei familii, educația ocupă doar 0,5% — locul ultim în listă, chiar și mai jos decât alte categorii minore.

Publicul reacționează cu mixte de surprindere și resignare. Un bărbat spune că, dacă ar avea să aleagă, ar da și el 300 de lei pe educație — la fel ca și pentru vicii. Altul insiste că educația nu este un lux, ci o necesitate, mai ales când se vizează venituri de 3.000–4.000 de euro pe lună. Totuși, mulți recunosc că, cu salariile de azi, după ce plătesc chiria, utilitățile și mâncarea, nu rămâne mult pentru altceva.

Experții explică de ce e așa. Psihologul Mihaela Avramescu spune că dependența la tutun și alcool este alimentată de recompense instantane — un răcoros, un sentiment de relaxare — în timp ce învățarea e un marathon, nu un sprint. Sociologul Romulus Oprica adaugă că, în zonele cu mai puține jobs, alcoolul și tutunul devin una dintre cele mai accesibile forme de distractie, iar aceasta se transformă într-un ciclu dificil de rupt.

În același timp, altele se întâmplă

Deși veniturile medii au crescut la 9.400 de lei lunar — cu 3,2% în più față de anul trecut — structura cheltuielilor s-a schimbat foarte puțin. Viciile țin tot poziția de lider, iar educația rămâne neglijată.

În același timp, altele se întâmplă în țară. La Buzău, kiwanoul — „castravetele cu coarne” — începe să se găsească la piata, vandut la 10 lei bucată și capabil să se păstreze până la jumătate de an. În sănătate, mulți ani trec fără să se vadă un medic, mai ales în zonele izolate. Dar sunt și exemple pozitive: o comună locală asigură masă caldă zilnică elevilor, finanțată de UE, devenind un model pentru alții.

Problemele rămân, totuși. Sarea ascunsă în alimentele procesate face ca mulți să depășească limita zilnică fără să le știe. Judiciarul a viu momente dure, cum ar fi conducerea lui Călin Georgescu la arest. EPPO a avertizat despre un milion de telefoane Samsung vândute ca noi în Europa, inclusiv aici, cu daune de 300 de milioane de euro. Palatul Finanțelor din Oradea, după 120 de ani, a fost salvat din ruină și transformat într-un monument. Pe Dunăre, gheața a blocat navigia pentru luni, aggravând o crize veche.

Toate aceste povești — de la kiwano la gheață, de la sarea ascunsă la telefoanele false — se împletesc cu cea principală: noi cheltuim mult pe ce ne face bine repede, și prea puțin pe ce ne-ar putea face bine pe termen lung.