Pericolele jocurilor de noroc ilegale: cum sunt exploatați consumatorii în mediul online

Ce spun primele date despre utilizare și incertitudine?

Impactul vulnerabilităților digitale asupra bugetelor românilor: noul studiu ASE despre jocurile de noroc ilegale

Proiectul de cercetare intitulat „Reziliență Socială și Financiară: Vulnerabilități din piețele digitale de consum la nivel micro și impactul economic al măsurilor de atenuare a acestora”, coordonat de specialiști atașați Academiei de Studii Economice din București (ASE), a scos în lumina publică o serie de date esențiale privind expunerea gospodăriilor românești la riscurile piețelor digitale. Analiza se concentrează pe identificarea slăbinilor structurale ale consumatorilor, utilizând piața jocurilor de noroc online ca principal exemplu de studiu pentru a diseca modurile în care se manifestă expunerea, vulnerabilitățile specifice și pericolele inerente ecosistemelor digitale care funcționează fără licență.

Lansarea publică a rezultatelor a fost marcată de o dezbatere organizată de echipele de cercetare ale ASE. Printre personalitățile care și-au exprimat punctul de vedere s-au numărat Mihăiţă Ruiu, directorul Direcției Generale de Autorizare Jocuri de Noroc, precum și Alexandru Domşa, președintele FedBet – Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc.

O perspectivă regională valoroasă a fost adusă de Dávid Lenčéš, directorul executiv al Institute for Gambling Regulation (IPRHH) din Slovacia, care a deținut anterior funcția de director general al autorității slovace de reglementare a sectorului de jocuri de noroc.

În intervenția sa, Lenčéš a detaliat concluziile lucrării „The Black Book of Illegal Gambling”, un studiu elaborat de IPRHH în colaborare cu Institutul de Sociologie al Academiei Slovace de Științe.

Documentul slovac cartografiază amploarea și mecanismele pieței paralele de jocuri de noroc din acea jurisdicție.

Deși nu se poate realiza o extrapolare directă a datelor dintr-un stat în altul, convergența dintre tiparele observate în Slovacia și cele identificate în România sugerează necesitatea unei analize regionale. Ambele studii evidențiază existența unei proporții semnificative de utilizatori care apelează la operatori fără licență, dificultățile consumatorilor în a distinge statutul legal al platformelor, precum și influența majoră a accesului digital și a stimulentelor economice în acest proces.

Ce relevă în mod concret raportul românesc? Datele furnizate indică faptul că recurgerea la operatori nelicențiați constituie un indicator important al vulnerabilității în protecția consumatorului. Această situație este legată de complexitatea verificării statutului de licențiere, de existența unor căi digitale de acces care implică o fricțiune minimă și de utilizarea unor instrumente de plată alternative, care, conform evaluărilor AML/CFT (lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului), prezintă lacune în trasabilitate și monitorizare.

Metodologia aplicată a combinat analiza canalurilor digitale cu un sondaj CAWI desfășurat în perioada octombrie-noiembrie 2025. Eșantionul a inclus 1.479 de adulți cu acces la internet, structurat pe baza unor cote statistice, cu o supra-reprezentare a jucătorilor online.

Fiind un design transversal, rezultatele trebuie privite ca asocieri descriptive și semnale de risc, evitând interpretarea lor ca relații cauzale sau estimări de prevalență la scară națională.

Primele constatări descriptive se referă la gradul de utilizare și zona de incertitudine. Din totalul participanților, 18,5% au declarat că au folosit operatori nelicențiați în ultimul an, în timp ce un alt grup de 14,9% a menționat că nu își putea determina statutul de licențiere al platformei utilizate.

Peste un treime din eșantion, respectiv 32,0%, nu au jucat online în ultima perioadă de 12 luni, motiv pentru care întrebarea privind licențierea nu le era aplicabilă.

Dintre cei care au fost activi online, 22,0% au afirmat că nu pot evalua dacă operatorul ales era licențiat. Cercetătorii interpretează această neclaritate ca pe un semn al vulnerabilității informaționale și al dificultăților de verificare la momentul actului de consum.

Motivațiile invocate de utilizatori sunt preponderent economice. În auto-raportări, principalele motive pentru alegerea operatorilor nelicențiați includ percepția că bonusurile sunt mai atractive și că cotele de câștig sunt mai avantajoase. În anumite segmente ale populației, se remarcă și preferința pentru procese de înregistrare simplificate sau proceduri considerate mai ușoare de parcurs. Autorii subliniază că aceste Este notabil faptul că fenomenul nu se limitează la un profil sociodemografic marginal.

Accesul digital ușor este un factor central!

O altă constatare importantă vizează corelația dintre prezența în locații fizice și utilizarea operatorilor nelicențiați.

Printre jucătorii care frecventează atât cazinouri fizice, cât și platforme online, 36,9% au raportat utilizarea unor operatori fără licență, comparativ cu doar 9,4% dintre cei care practică exclusiv jocul online.

Deși diferența descrie un anumit tipar de comportament, ea nu confirmă o relație cauzală între frecventarea cazinourilor fizice și apelul la operatori iliciti. Această asociere poate reflecta un nivel mai mare de implicare generală în jocuri de noroc. Compararea acestor date trebuie făcută cu prudență, având în vedere dimensiunea redusă a sub-eșantionului dedicat utilizatorilor exclusiv digitali.

Printre cei care au interacționat cu influenceri sau streameri, rata de participare la operatori nelicențiați este de 35,9%. Cercetătorii specifică că aceste legături sunt descriptive și neajustate, nepermițând concluzii cauzale.

Traseele digitale de acces cu fricțiune redusă sunt, de asemenea, un element central.

Raportul descrie modalități prin care utilizatorii ajung la operatori nelicențiați prin căutări online, parteneriate de afiliere sau portaluri în limba română. Aceste canale reduc costul de descoperire și facilitează accesul la oferte aflate în afara cadrului de licențiere național. Analiza acestor rute are un caracter exploratoriu, nefiind o constatare juridică asupra unor operatori specifici.

Diferențele geografice sunt vizibile în date. Participarea raportată și intensitatea utilizării variază în funcție de mărimea localității. Utilizarea este mai frecventă în anumite categorii de orașe mici și medii, în timp ce intensitatea jocului este maximă în zonele metropolitane. În localitățile cu peste 100.000 de locuitori, 68,2% dintre cei care folosesc operatori nelicențiați declară că joacă săptămânal. Aceste rezultate, fiind descriptive și bazate pe sub-eșantioane, trebuie interpretate exploratoriu, fără a atribui diferențele unor cauze teritoriale fixe.

Integritatea financiară este afectată de metodele alternative de plată. 69,7% dintre respondenții care folosesc platforme nelicențiate au indicat utilizarea portofelelor electronice și/sau a criptomonedelor.

Autorii subliniază că aceste date nu dovedesc intenția de a evita controalele bancare, ci pot reflecta conveniența sau caracteristicile serviciului. Ecosistemul descris este unul în care oferta licențiată și nelicențiată coexistă, iar accesul ușor la alternative digitale este corelat cu comportamentele de consum.

Vulnerabilitatea este analizată pe trei dimensiuni, prezentate ca semnale de risc: financiară, informațională și de integritate financiară.

Dimensiunea financiară se referă la accesul ușor la produse cu ritm rapid și stimulente agresive, în condițiile lipsei sau verificării greu a mecanismelor de protecție (limite, auto-excludere), amplificând riscul pierderilor și supra-îndatorării, mai ales în gospodăriile cu resurse limitate.

Dimensiunea informațională evidențiază dificultatea recunoașterii licențierii și dependența de surse informale, ceea ce duce la utilizarea neintenționată a platformelor ilicite și limitează eficacitatea informării generale.

Dimensiunea de integritate financiară privește suprapunerea canalelor de acces cu instrumentele alternative de plată, un semnal de vulnerabilitate la fraude sau utilizare abuzivă, conform evaluărilor AML/CFT.

Tipologiile AML menționate provin din surse oficiale și nu sunt imputabile direct respondenților din studiu.