Mergi la conținut

Mai mult de jumătate dintre români au fost nevoiți să taie din bugetul pentru alimente și sănătate din cauza facturilor

Mai mult de jumătate dintre români au fost nevoiți să taie din bugetul pentru alimente și sănătate din cauza facturilor

Mai mulți au cerut ajutor sau au amânat proiecte!

În România, 55% dintre respondenți, mai mult de jumătate, spun că cheltuie mai puțin în alimente sau sănătate în fiecare zi pentru a face față prețului energetic mai ridicat. Procentul apare în sondajul publicat la 5 noiembrie 2026 de Banca Europeană de Investiții, pe baza răspunsurilor colectate în august. În Uniunea Europeană, 38% dintre respondenți au declarat că au redus aceste cheltuieli.

De asemenea, în România, 80% au declarat că prețurile mai ridicate ale energiei le-au redus în mod semnificativ banii disponibile pentru achiziții în ultimele 12 luni, comparativ cu 60% la nivelul UE.

Sunt răspunsurile oamenilor, nu suma măsurată în bugetele gospodării: procentajele nu arată cât de mult mai puțin a cheltuit fiecare persoană.

În prezentarea rezultatelor, banca pune împreună două tipuri de cheltuieli în domeniul alimentării și al sănătății. 55 la sută nu arată câți oameni reduc separat bani pentru mâncare și câți reduc bani pentru sănătate.

Mai mulți respondenți spun că au cerut ajutor sau au amânat un proiect de lege. Costurile energetice au condus la alte modificări menționate de respondenți. În România, 27% spun că au împrumutat bani, au solicitat sprijin financiar sau au plătit mai târziu o factură de energie. La nivelul UE, cota este de 16%. Răspunsul este gruparea celor trei situații împreună și nu arată câți oameni au trecut prin fiecare. Un alt 27% dintre respondenți din România spun că au redus temperatura la care își încălzesc locuințele.

Iar 47% spun că au renunțat la călătorie, vacanță sau vizită la familie sau prieteni din cauza prețurilor mai ridicate ale energiei.

Chiar și aceste procente nu spun cât de mult a economisit fiecare gospodărie. 1.000 de persoane din România au răspuns la sondajul realizat de Banca Europeană de Investiții împreună cu Ipsos bva.

De ce pune BEI împreună două aspecte?

În România, 1.000 de persoane cu vârsta de 16 ani sau mai mare au răspuns între 3 și 25 august 2026. În toate cele 27 de țări ale UE au participat 23.000 de persoane. Banca spune că rezultatele au fost ajustate pentru a reprezenta populația fiecărei țări. De ce nu precizează BEI modul de calcul? Comunicarea publică a BEI nu precizează modul în care participanții au fost recrutați, ce tip de eșantionare a fost utilizată sau cum au fost efectuate interviurile.

Indicatorii măsoară diferite lucruri. Pentru cei 80%, prezentarea băncii vorbește despre efectul prețurilor la gaze, combustibil, cărbune și energie electrică asupra puterii de cumpărare în ultimele 12 luni. Pentru cei 55%, ea vorbește despre reducerea cheltuielilor zilnice pentru mâncare sau îngrijire medicală, în spatele cheltuielilor.

Formulele pentru cei doi indicatori provin din Comunicarea BEI, nu sunt transcrieri ale întrebărilor și chestionarul nu a putut fi deschis în formatul disponibil public.

Banca prezintă ultimul procent pentru respondenții din România, nu numai pentru grupul care a declarat că și-a redus în mod semnificativ puterea de cumpărare.

Întrebat ce ar trebui să conducă la o schimbare la surse de energie mai puțin poluante, 79% dintre respondenți din România au ales prețuri mai stabile sau mai scăzute.

Acesta este beneficiul numărul unu în România în sondajul din 2026. În ediția din 2022, reducerea schimbărilor climatice este pe primul loc. Compararea dintre cele două ediții arată în primul rând schimbarea prestației, nu o creștere sau o scădere a procentajelor.

Întrebarea în 2022 era să renunțăm la combustibilii fosili, iar întrebarea în 2026 era să trecem la alte surse de energie.

Alte articole:

Sursă: Financiarul

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.