Ratingul de țară, în pericol?
Într-o declarație recentă pentru ZF, Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, trage un semnal de alarmă: România are nevoie urgentă de un buget credibil pentru a-și păstra ratingul de țară. În calitate de lider al celei mai mari bănci din sistem și unul dintre principalii finanțatori ai statului, Tetik avertizează că piețele financiare – cele care acoperă deficitul și datoria națională – monitorizează cu lupa execuția bugetară și proiecția pentru 2027.
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficitului„Dacă proiecția bugetară demonstrează o cheltuială responsabilă, vom reține ratingul și avem șansa unei relansări economice, poate chiar imediate”, a punctat acesta.
Evoluția datoriei publice din ultimii ani este, fără îndoială, alarmantă. Dacă la finalul anului 2020 datoria se situa la 498 de miliarde de lei, adică 47% din PIB, până în august 2026 aceasta a urcat la peste 1.230 de miliarde de lei.
Practic, am depășit pragul de avertisment de 60% din PIB, ajungând la 61%. Nici costurile nu sunt de neglijat: serviciul datoriei, adică dobânzile plătite de Ministerul Finanțelor, a explodat.
De la 14,5 miliarde de lei în 2020 (1% din PIB), am ajuns la 50,6 miliarde de lei la finele lunii august a acestui an (2,5% din PIB), estimările pentru finalul anului indicând o sumă de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB.
România se împrumută astăzi la cele mai ridicate dobânzi din regiune, fiind sub presiunea constantă a unei posibile retrogradări.
Datoria publică, o povară tot mai grea?
Într-un context în care scăderea dobânzilor pare improbabilă, indiferent de monedă, iar prima de risc specifică țării noastre rămâne ridicată, discuția despre datorie a devenit extrem de tensionată.
Tetik insistă că Guvernul trebuie să acționeze acum, prin măsuri concrete de reducere a cheltuielilor bugetare. Orice tentativă de a amâna reformele de fond va fi penalizată de piețe, menținând România într-un cerc vicios al costurilor de finanțare nesustenabile.
Pentru a gestiona riscurile, șeful BT propune o diversificare a surselor de finanțare, de la băncile locale și fondurile de pensii, până la piața de capital internă și cea internațională. Dacă am pierde accesul la oricare dintre acești jucători, mixul se dezechilibrează, iar băncile românești nu ar putea acoperi singure acest gol.
De aceea, păstrarea ratingului este vitală pentru accesul extern, la fel ca și consolidarea pieței de capital interne, explică el. Deși economia a resimțit din plin creșterea fiscală și scăderea puterii de cumpărare, Tetik remarcă reziliența companiilor și a cetățenilor.
El rămâne optimist: o revenire economică în 2027 ar putea fi mai rapidă decât anticipăm, cu condiția ca piețele să perceapă clar o consolidare fiscală reală și o gestionare responsabilă a datoriei.