Pentru a ilustra această disonanță, Ionescu a descris câteva scenarii tipice
La Baia Mare, în contextul campaniei naționale „Acasă în siguranță” 2026, inițiată de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) în parteneriat cu Antena 3 CNN, s-a desfășurat un eveniment dedicat securității locuințelor românilor. În această ocazie, Valentin Ionescu, directorul Direcției de Supraveghere a Conduitei din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a oferit o perspectivă critică asupra modului în care piața asigurărilor Intervenția sa s-a concentrat pe ideea că posesia unei polițe nu echivalează automat cu existența unei protecții eficiente.
Euroul a crescut la 5,2644 lei, ROBOR a rămas la 5,84% și randamentul obligațiilor la 7,3%
Bursa de astăzi: ce se așteaptă de la piață și discuție cu primarul Alba Iulia și directorul financiar al corporației
BNR propune capital de 6,2 milioane de euro pentru IFN-uri cu activități multiple
Ryft din Manchester primește 20 de milioane de lire pentru a-și extinde platforma de plăți în Europa și SUAÎn deschiderea discursului, reprezentantul ASF a subliniat faptul că, atunci când analizăm sectorul asigurărilor de locuințe, atenția publicului și a industriei este adesea captivată de indicatori cantitativi simpli: volumul de polițe emise, procentul de locuințe acoperite de contracte de asigurare sau tarifele percepute. Deși aceste date statistice sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii pieței, Ionescu consideră că întrebarea fundamentală rămâne una calitativă: în cazul unei calamități sau al unui eveniment nefast, familia respectivă dispune cu adevărat de un scut financiar solid? Există o diferență semnificativă între simpla deținere a unui document contractual și beneficierea efectivă de protecția necesară.
Această temă capătă o importanță majoră în contextul românesc, unde penetrarea asigurării facultative a imobilelor rămâne scăzută. Conform datelor prezentate, doar aproximativ 17% din totalul locuințelor din țară sunt protejate printr-o astfel de poliță. Consecința directă a acestui statistic este faptul că aproape patru din cinci familii trăiesc fără o protecție voluntară împotriva riscurilor asociate locuinței. Chiar și în Regiunea Nord-Vest, care include județul Maramureș, unde a avut loc evenimentul, rata de penetrare este similară, situându-se la același prag de 17%. Aceste cifre sugerează o vulnerabilitate latentă a societății, iar soluția nu constă exclusiv în creșterea volumului de vânzări. Dacă industria se concentrează doar pe cantitate, riscăm să neglijăm aspectul crucial al calității: ce anume primește clientul în schimbul premiumului achitat?
Pentru a ilustra această disonanță, Ionescu a descris câteva scenarii tipice. Imaginează-ți o furtună violentă care dăunează acoperișului unei case. Proprietarul, liniștit inițial de existența asigurării, contactează compania și abia în acel moment studiază detaliat contractul. Descoperă atunci limite financiare, condiții restrictive sau clauze de excludere pe care le ignorase la achiziție. Similar, în cazul unei pătări de apă cauzate de o conductă spartă, se ridică întrebări despre acoperirea bunurilor mobile din interior și a prejudiciului cauzat vecinului. O altă situație frecventă implică o familie care și-a asigurat locuința acum mulți ani. Deși valoarea de piață a imobilului și a conținutului a crescut în timp, suma asigurată a rămas neschimbată.
Până la producerea unei daune majore, totul pare corect, dar la momentul despăgubirii, se constată o insuficiență financiară critică.
Aceste exemple demonstrează că momentul veridictului pentru orice produs de asigurare este cel al producerii daunei. Este atunci când se verifică dacă oferta comercializată corespunde așteptărilor și nevoilor reale ale clientului. Procesul de notificare, durata evaluării prejudiciului, calitatea comunicării cu asigurații și, în ultimă instanță, coerența sumei plătite față de promisiunile inițiale, sunt factorii care definesc experiența consumatorului. Încrederea în sistemul de asigurări se construiește gradual, pe parcursul mai multor ani, dar poate fi erodată rapid de o singură experiență negativă la lichidarea unei daune.
Prin urmare, discuția trebuie orientată spre conceptul de „valoare pentru bani” (Value for Money), termen tehnic care, în limbaj accesibil, se traduce prin întrebarea: ce beneficii concrete obțin pentru fiecare leu investit? Cel mai mic preț nu garantează neapărat cea mai bună protecție. Analiza trebuie să cuprindă spectrul de riscuri acoperite, lista excluderilor, limitele și sublimitele financiare, marja de valoare asigurată și mecanismul de plată a despăgubirilor.
Digitalizarea reprezintă o oportunitate clară pentru îmbunătățirea experienței
Datele privind percepția publică oferă, totuși, aspecte optimiste. O cercetare realizată de EIOPA (Autoritatea Europeană de Supraveghere a Asigurărilor și Pensiei) relevă că 75% dintre consumatorii români intervievați apreciază faptul că digitalizarea a facilitat procesul de gestionare a daunelor, un procent superior mediei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care se situează la 63%. Mai mult, 83% dintre respondenții români deținători de asigurări de locuință consideră că produsul le oferă o valoare corelată cu prețul plătit. Deși acest ultim indicator reflectă o percepție subiectivă a consumatorilor, nu un calcul matematic strict al raportului dintre prime și despăgubiri, el indică o tendință pozitivă.
Digitalizarea reprezintă o oportunitate clară pentru îmbunătățirea experienței clienților. Posibilitatea de a raporta o daună prin aplicația mobilă, de a încărca dovezi fotografice, de a monitoriza stadiul dosarului și de a primi informații actualizate în timp real, contribuie la o interacțiune mai eficientă. Cu toate acestea, tehnologia nu poate substitui claritatea contractuală. Un document poate fi ireproșabil din punct de vedere juridic, dar poate rămâne obscur pentru cel care îl semnează. Industria asigurărilor are încă mult de lucru în acest sens. Consumatorul ar trebui să fie capabil să care sunt riscurile incluse, care sunt cele excluse, care este limita de sumă asigurată, ce pași trebuie urmați în caz de daună și în ce condiții se acordă despăgubirea. Fără Din punctul de vedere al supravegherii conduitei, accentul se mută pe aceste aspecte practice.
Verificarea conformității formale cu reglementările este necesară, dar nu suficientă.
Regulatorii trebuie să examineze rezultatul final pentru consumator: logica de design a produsului, segmentul țintă, transparența explicării condițiilor, calitatea tratării în faza de daună sau reclamație și existența unor disparități sistematice între categoriile de clienți. Obiectivul este identificarea deficiențelor în stadiul incipient, înainte ca acestea să afecteze un număr mare de persoane.
Problema deficitului de protecție nu este exclusiv românească, ci are o dimensiune europeană. În intervalul 1980-2023, la nivel continental, doar aproximativ un sfert din pierderile generate de dezastre naturale au fost acoperite prin asigurări. Cu riscurile climatice în creștere, această discuție devine tot mai presantă. Prevenția și mecanismele de asigurare trebuie să funcționeze sinergic. O locuință construită sau menținută în condiții de siguranță reduce probabilitatea și amploarea pierderilor, în timp ce asigurarea furnizează capitalul necesar recuperării financiare a familiei după un șoc major.
Măsurarea evoluției pieței ar trebui să se bazeze pe aceste criterii de calitate, nu doar pe volumul primelor colectate sau numărul de polițe emise. Standardul de aur ar fi numărul familiilor care, în fața unei crize, pot afirma cu certitudine că au fost asigurate și că sistemul a funcționat efectiv în momentul critic. Aceasta este distincția esențială dintre o simplă hârtie depozitată într-un sertar și o protecție reală, activă și eficientă.