Insolvențele la firme și PFA au înregistrat o creștere de 4,85%, ajungând la 4.782 de cazuri în perioada ianua

Cum se schimbă evoluția lunară a insolvențelor?

În România, între 1 ianuarie și 31 august 2026, numărul total de firme și persoane fizice autorizate (PFA) care au intrat în procedură de insolvență a ajuns la 4.782 de cazuri, marcând o creștere de 4,85% comparativ cu aceleași luni din anul anterior, când au fost înregistrate 4.561 de insolvențe. Această evoluție are loc într-un context de stagnare economică și de costuri de finanțare ridicate, care au exercitat presiune suplimentară pe întreprinzătorii mici și mijlocii, precum și pe activitățile independente.

Electrica pregătește investiții de 185 milioane euro în baterii și 540 milioane pentru rețeleTrebuie să înțelegem viitorul nevoilor clienților pentru a folosi tehnologia bineDomnul Pensionescu: asistentul AI care îi ajută pe români să înțeleagă pensia privatăDobânda pe termen lung a crescut pentru a treia lună consecutivă în septembrie

Datele au fost publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și preluate de publicația Ziua de Vest, care le-a analizat și interpretat în cadrul unui material dedicat tendințelor de insolvență la nivel national și pe judete.

Analizând repartirea pe teritoriu, observăm că Bucureștiul se situează pe primul loc în clasamentul national, cu 861 de cazuri de insolvență înregistrate în perioada ianuarie–august 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 4,11% față de aceleași luni din 2025. Pe locul doi se află Bihor, cu 363 de insolvențe, urmat de Cluj, cu 263 de cazuri, și Ilfov, cu 246 de înregistrări.

Timiș ocupă al cincilea loc, cu 229 de firme și PFA care au intrat în procedură de insolvență, ceea ce constituie o scădere de 4,18% comparativ cu perioada аналогичă din anul trecut.

Acest retroces în Timiș contrastă cu tendința generală de creștere observată la nivel național și sugerează diferențe semnificative în reziliența economică pe judete.

La opusul spectrului, cele mai puține cazuri de insolvență au fost înregistrate în județele Covasna (20 cazuri), Harghita (24) și Botoșani (27). Județele Mehedinți, Sălaj și Tulcea au raportat fiecare câte 34 de insolvențe, iar Gorj a înregistrat 38 de cazuri.

Aceste valori subliniază disparitățile regionale în ceea ce privește presiunea financiară pe întreprinzători, posibil legate de structura economică locală, accesul la piațe sau volumul de investiții publice și private.

În ceea ce privește evoluția lunară, datele privind august 2026 arată un bilanț de 357 de insolvențe la nivel național pentru acea lună singură. Bucureștiul a contribuit cu 57 de cazuri, Bihor cu 44, iar Ilfov cu 29. Cluj și Timiș au înregistrat fiecare câte 16 de insolvențe în august, indicând o concentrare semnificativă a problemelor în mediul urban și în jurul capitalei, unde densitatea de afaceri este mai mare și unde presiunile privind chirii, salariile și accesul la credit sunt mai intense.

Analizând sectorii de activitate, comerțul cu ridicata și amănuntul a înregistrat cea mai mare creștere relativă a insolvențelor, cu 308 de cazuri în primele opt luni ale 2026, ceea ce reprezintă o creștere impresionantă de 175% comparativ cu aceleași luni din 2025. Construcțiile au urmat apropiat, cu 271 de insolvențe și un avans de 256,58%, în timp ce industria prelucrătoare a raportat 167 de cazuri, cu o creștere de 138,57%.

Aceste cresceti ridicate, deși pornind din baza numerică scăzută

Aceste cresceti ridicate, deși pornind din baza numerică scăzută în 2025, indică o vulnerabilitate profundă a acestor sectoare față de schimbările în cerere, costurile de materii prime și condițiile de finanțare.

Ziua de Vest subliniază că companiile se confruntă simultan cu mai multe presiuni: costurile de producție în creștere, o cerere mai slabă de la consumatori și condiții de credit mai restrictive, toate acestea contribuind la dificultățile de trezorerie și la incapacitatea de a față de obligațiile financiare. Deși sectorul construcțiilor a înregistrat o explosie a insolvențelor, activitatea sa economică a arătat, paradoxal, o evoluție pozitivă: în trimestrul al doilea al 2026, sectorul a avansat cu 8,7% comparativ cu trimestrul precedent, sugerând că, deși există firme care nu reușesc să supraviețuiască, sectorul în sustență continuă să se extinde, posibil datorită proiectelor de infrastructură financiate din fonduri europene sau PNRR.

În ceea ce privește mediul macroeconomic, produsul intern brut (PIB) al României a stagnat în trimestrul al doilea al 2026 față de trimestrul precedent și a fost cu 0,4% sub nivelul înregistrat în aceleași luni ale anului 2025. Nonostante această stagnare, investițiile au rămas motorul principal de susținere a economiei.

Formarea brută de capital fix, care măsoară investițiile în active fixe, a crescut cu 10,9% în primul semestru al 2026, beneficând de sprijinul fondurilor europene și al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fără această contribuție, analiștii considersc că contracția economică ar fi fost mai pronunțată și mai dureroasă pentru teșutul afacerilor.

Inflația anuală a înregistrat o semnificativă ameliorare în august 2026, ajungând la 6,17%, în comparație cu 10,4% în iunie 2026. Deși tendința este descendentă, România a continuat să deţină cea mai mare rată de inflație din Uniunea Europeană în acea perioadă.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în august prognoza sa pentru rata inflației la finalul anului, ajustând-o la 6,1%.

Dobânda de politică monetară, stabilită de banca centrală, a rămas neschimbată la 6,50%, nivel menționat în continuu din august 2024, refletând o abordare prudentă în contexte de incertețe privind evolutia prețurilor și stabilitatea financiară.

Aceste date, însoțite de analiză contextuală, oferă o imagine detaliată a stării economiei românești în primele opt luni ale 2026, evidențiând atât provocările pe care le întâlnesc afaceriile, cât și factorii de reziliență care continuă să susțină activitatea, chiar și în medii dificile. Insolvențele, deși în creștere la nivel agregat, reflectă heterogeneitatea situațiilor pe judete și pe sectoare, fiind influențate de combinația de factori interni și externi, de la politica monetară până la structura economică regională și accesul la financing.