Cum s-a schimbat harta energetică a țării?
Anul 2025 a închis bilanțul energetic al României cu un total de 42,8 milioane tone echivalent petrol (tep), o creștere ușoară de 1,9% față de 2024. Această evoluție nu a venit însă din forțe proprii, ci a fost susținută de o infuzie masivă de resurse din exterior. Importurile au urcat cu 10,6%, în timp ce disponibilitatea gazelor naturale a crescut cu 7,5%, iar cea a țițeiului cu 4,5%.
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficituluiÎn spatele acestor cifre stă o realitate mai puțin optimistă: stocurile de la începutul anului au fost mai mici, iar producția internă de energie primară a pierdut teren.
Structura resurselor noastre a suferit transformări radicale. Dacă importurile de gaze și țiței au crescut, am asistat la prăbușiri drastice în alte zone: cocsul din import a scăzut cu 71,6%, produsele petroliere cu 9%, iar cărbunele cu 7,3%.
Nici sectorul regenerabilelor și cel nuclear nu au făcut excepție, înregistrând un declin de 2%. Practic, România a fost nevoită să compenseze scăderea producției interne prin achiziții externe.
De ce ne bazăm tot mai mult pe importuri?
Producția de energie primară a coborât la 20,564 milioane tep, cu peste jumătate de milion mai puțin decât anul anterior. „Motorul” importurilor a fost turat la maximum, cu o explozie de 75% la gazele naturale și un plus de 7,9% la țiței, în timp ce cărbunele și produsele petroliere au marcat scăderi semnificative.
În ceea ce privește consumul final, cifrele arată o schimbare de paradigmă.
Deși consumul total al economiei a scăzut ușor, am văzut creșteri punctuale: populația a consumat cu 6,5% mai mult, transporturile cu 2,9%, iar alte ramuri economice cu 8,1%.
Cine consumă energia României?
La polul opus, industria a frânat brusc, cu o scădere de 15,8%, iar agricultura și silvicultura au raportat un minus de 21,1%. În prezent, transporturile domină harta consumului (35,5%), urmate îndeaproape de populație (33,9%) și industrie (18,1%).
Finalul anului a adus și o dinamică interesantă în schimburile externe.
Exporturile de energie au atins 9,053 milioane tep, o creștere spectaculoasă de 20,9% față de 2024.
În același timp, consumul intern pe cap de locuitor a scăzut la 1.569 kg echivalent petrol, semn că România își rescrie modelul energetic, oscilând între dorința de a exporta și o nevoie internă tot mai selectivă.