Mergi la conținut

Veniturile externe nedeclarate pot fi impozite până la 70% și contestate la ANAF

Veniturile externe nedeclarate pot fi impozite până la 70% și contestate la ANAF

Punctul central al dezbaterii, susținut de Cornelia Năstase în cadrul emisiunii

Specialiștii în domeniul fiscal au semnalat recent o situație critică pentru cetățenii români care activează profesional în afara granițelor țării, dar care au omis să anunțe autoritățile competente despre schimbarea statutului lor fiscal. Conform analizei realizate de consultanta fiscală Cornelia Năstase, publicată pe 25 septembrie 2026, riscul principal constă în faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) poate emite decizii de impunere din oficiu, stabilind o rată de impozitare care, în anumite circumstanțe, poate atinge pragul de 70% din veniturile considerate nedeclarate. Această procedură se aplică atunci când contribuabilul nu a respectat obligația legală de a notifica instituția fiscală despre plecarea sa și stabilirea noii rezidențe fiscale într-o altă jurisdicție.

Punctul central al dezbaterii, susținut de Cornelia Năstase în cadrul emisiunii de la B1 TV, este diferența fundamentală dintre domiciliul administrativ, menționat în actul de identitate, și rezidența fiscală efectivă. Aceasta din urmă determină statul în care o persoană își asumă obligația de a plăti impozite. Analiza corectă a acestui status nu se bazează exclusiv pe documentele de identitate, ci ia în considerare o serie de criterii obiective, precum prezența fizică în străinătate pentru o perioadă care depășește 180 de zile sau mutarea nucleului familial în țara de destinație. Lipsa completării formularului specific privind plecarea și schimbarea rezidenței fiscale duce la o consecință majoră: statul român continuă să trateze individul ca fiind un contribuabil obligat să declare veniturile globale, inclusiv cele obținute în afara granițelor naționale.

Un alt aspect tehnic crucial privește modalitatea de comunicare a notificărilor

Situația devine complexă și costisitoare pentru contribuabili, deoarece dubla impozitare poate apărea chiar în condițiile în care sumele respective nu intră pe teritoriul României și impozitele au fost deja achitate în statul sursă. Expertul a subliniat că existența unui cont bancar deschis la o instituție din România sau schimbul de informații între administrațiile fiscale internaționale sunt factori care pot declanșa verificări suplimentare. Dacă ANAF identifică astfel de venituri externe și transmite o notificare, iar persoana vizată rămâne pasivă, agenția fiscală are dreptul de a stabili unilateral suma datorată și cota de impozitare, în funcție de categoria de venituri încadrată. Este important de precizat că procentul de 70% nu este o regulă universală aplicabilă automat tuturor lucrătorilor din diaspora, ci se referă la scenarii specifice în care veniturile sunt considerate nedeclarate formal.

Un alt aspect tehnic crucial privește modalitatea de comunicare a notificărilor. Persoanele care nu dețin un cont activ în Sistemul de Plăți Virtual (SPV) riscă să nu observe alertele transmise electronic, aflând despre obligația fiscală abia după ce conturile lor bancare au fost puse sub sechestru. Deși unele notificări sunt trimise și prin poștă tradițională, dependența exclusivă de acest canal poate genera întârzieri critice. În fața unei decizii de impunere, contribuabilul dispune de un termen peremptoriu de 45 de zile pentru a formula o contestație. În acest interval scurt, este necesar să se aducă dovezi clare ale schimbării rezidenței fiscale și, dacă este cazul, să se prezinte justificări pentru plata taxelor în celălalt stat.

Procedura de apărare impune respectarea a trei condiții esențiale: depunerea contestației în termenul legal de 45 de zile, demonstrarea formală a mutării rezidenței fiscale și, ori de câte ori este aplicabil, furnizarea documentelor care atestă achitarea impozitelor în străinătate. Dacă acest termen este depășit, decizia ANAF devine definitivă, iar documentele prezentate ulterior nu mai pot modifica obligația de plată stabilită inițial. Astfel, vigilenta administrativă și comunicarea corectă cu autoritățile fiscale românești devin instrumente vitale pentru evitarea unor sarcini fiscale neașteptate și costisitoare pentru românilor care lucrează în afara țării.

Alte articole:

Sursă: financiarul

Conținut scris de redacția noastră finante-clare.ro / Tudor Dima și asistat AI.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.