De unde vine această prelungire?
Ultima zi pentru transmiterea rapoartelor financiare este 2 noiembrie 2026.
CEC Bank dă lovitura cu vouchere și city-break-uri pentru tineri!
Românii își achită integral datoria de pe cardul de credit în perioada de grație
Întârzierea majorării salariului minim a costat angajații peste 1.100 de lei din cauza scumpirilor
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?Orice firmă din România care are obligația legală să transmită situațiile financiare pentru exercițiul 2025 trebuie să finalizeze această procedură până la data limită de 2 noiembrie 2026. Data vine în urma unei modificări legislative recente care a extins perioada de grație înainte ca o companie să fie marcată drept inactivă fiscal.
Ca să înțelegem de ce s-a ajuns la acest termen, trebuie să ne uităm la calendarul inițial. Termenul standard pentru rapoartele anuale era fixat pe 2 iunie 2026.
Data a fost aleasă pentru că 31 mai cădea duminică, iar 1 iunie era zi liberă legală, ceea ce a împins termenul cu o zi. Între timp, o nouă lege a dat Peste cap regulile jocului.
Încă de la 1 ianuarie 2026, Legea nr. 239/2025, cunoscută drept „Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare”, a adus o perioadă de grație suplimentară.
Conform actului normativ, o firmă devine inactivă fiscal doar dacă nu depune bilanțul în cinci luni de la expirarea termenului legal.
Dacă punem cele cinci luni cap la cap de la 2 iunie 2026, ajungem fix la data de 2 noiembrie 2026, ultima șansă de a scăpa de sancțiuni.
Dacă o companie ratează această dată limită, Legea nr. 239/2025 vine cu consecințe dure. O firmă declarată inactivă care nu își reia activitatea într-un an riscă dizolvarea.
Există totuși o excepție pentru societățile care funcționează sub Legea nr. 31/1990, acestea urmând să fie dizolvate conform acelorași reglementări de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Ce riscă firmele care ratează termenul?
În plus, Fisc-ul trebuie să pornească procedura de dizolvare pentru orice entitate inactivă, indiferent dacă are sau nu datorii la buget. Un caz aparte îl reprezintă firmele care au înscrisă o inactivitate temporară la Registrul Comerțului: pentru ele, cererea de dizolvare se pune pe masă abia după ce trece perioada de inactivitate, dacă afacerea tot nu a pornit.
În paralel, inspectorii fiscali trebuie să adune toate datele ca să recupereze datoriile.
Cosmin Dumitrașcu, antreprenor, expert contabil și fondator ABS Group Romania, a explicat pentru StartupCafe. ro că o întârziere la depunerea rapoartelor poate aduce, în cel mai negru scenariu, o amendă contravențională. Totuși, el subliniază că firmele care trimit actele cu întârziere, dar înainte să se scurgă cele cinci luni de grație, scapă de spectrul inactivității fiscale.
Dumitrașcu vine și cu o lămurire pentru patronii panicați că ar putea fi taxați ca inactivi din cauza unor greșeli strecurate în bilanțurile deja trimise. El dă asigurări că, chiar și în cazul unor rectificări ulterioare, rapoartele se consideră depuse la timp dacă există chitanța ANAF de la prima transmisiune.
Eventualele rectificări nu atrag neîncadrarea în termenul legal.
O companie nu trebuie să fie sancționată cu inactivitate fiscală doar pentru că a corectat date sau a operat erori, a detaliat expertul.
În cele din urmă, expertul a trecut în revistă coșmarul prin care trece o firmă declarată inactivă:
Codul de TVA este anulat, ceea ce înseamnă că nu mai poți deduce TVA la achiziții, dar rămâi obligat să-l colectezi la vânzări, iar cumpărările devin nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Administratorul companiei se trezește cu un cazier fiscal pătat. Încrederea partenerilor de afaceri se prăbușește. Se ajunge, inevitabil, la dizolvare.