Salariile cresc, dar de ce rămânem pe ultimul loc în UE la venituri nete?
Veniturile din buzunar: România pe ultimul loc în UE, deși salariile brute cresc mai repede decât media europeană
Bani de buzunar la Penny: Cum poți câștiga zilnic fără să ai experiență?
Bursa de Valori București spulberă estimările: profitul anual a fost depășit în doar nouă luni
Românii reușesc să-și plătească facturile, dar rămân fără economii
Omer Tetik: Menținerea ratingului de țară cere un buget credibil și reducerea deficituluiDeși indicatorii de venituri brute înregistrează o evoluție pozitivă, realitatea financiară a cetățeanului român se schimbă radical odată cu aplicarea mecanismelor fiscale.
După reținerea impozitelor și contribuțiilor obligatorii, România înregistrează cel mai mic venit mediu net din întreaga Uniune Europeană. Această poziție este paradoxală, având în vedere că țara noastră depășește Bulgaria, stat care se află pe ultimul loc în clasamentul veniturilor brute.
Analiza datelor pentru anul 2025 arată o creștere a salariului mediu anual brut, ajustat pentru angajații cu normă întreagă, care a ajuns la 20.818 euro.
Această sumă reprezintă o creștere de 7,3% față de nivelul din 2024, care era de 19.397 euro. În același interval de timp, media Uniunii Europene a avansat doar cu 4,3%, de la 39.800 euro la 41.500 euro. Astfel, ritmul de creștere din România a fost cu trei puncte procentuale mai rapid decât media comunitară.
Consecvența directă a acestui dezechilibru de creștere este îmbunătățirea raportului dintre venitul mediu din România și cel din UE. Dacă în 2024 acest indicator se situa la 48,7%, în 2025 el a depășit pragul psihologic de 50%, ajungând la 50,2%. Cu alte cuvinte, în timp ce în anul precedent venitul mediu românesc nu ajungea la jumătatea mediei europene, acum această proporție a fost depășită.
Perspectiva pe termen lung relevă o recuperare semnificativă a decalajelor salariale. În 2015, venitul mediu anual ajustat se situa la doar 7.051 euro. Comparativ cu valoarea de 20.818 euro din 2025, creșterea nominală cumulată în termeni de euro a atins aproximativ 195%, ceea ce înseamnă că venitul mediu a crescut aproape de trei ori într-un deceniu.
Ritmul acestei creșteri nu a fost constant pe parcursul anilor. În 2020, venitul mediu anual se situa la 12.681 euro, pentru a ajunge la 15.064 euro în 2022. Ulterior, tendința ascendentă s-a menținut, cu valori de 18.093 euro în 2023 și 19.397 euro în 2024, înainte de a atinge 20.818 euro în 2025. În ultimii cinci ani, venitul mediu anual a crescut cu aproximativ 64%, calculat în termeni nominali în euro.
În ciuda acestei dinamici pozitive, România continuă să se claseze printre statele cu cele mai mici veniturile brute din Uniune.
În 2025, doar trei alte economii au înregistrat valori inferioare: Bulgaria cu 16.201 euro, Grecia cu 18.772 euro și Ungaria cu 20.138 euro.
De asemenea, România se află sub alte state din Europa Centrală și de Est, unde venitul mediu anual ajunge la 23.853 euro în Polonia, 25.755 euro în Cehia și 26.933 euro în Croația.
Aceste diferențe subliniază că, deși decalajul se micșorează, distanța față de economiile cu venituri mai mari rămâne semnificativă.
Cum e posibil ca România să fie pe ultimul loc în UE la venituri nete?
Situația se complică când analizăm veniturile nete, adică sumele care rămân efectiv la dispoziția angajaților după plata tuturor obligațiilor fiscale.
Venitul mediu anual net pentru o persoană singură, fără copii și fără alte facilități fiscale, a fost de 13.877 euro în 2025, poziționând România pe ultimul loc în Uniune.
Paradoxal, Bulgaria, deși are cel mai mic venit brut anual ajustat, depășește România în clasamentul veniturilor nete, cu o valoare de 14.450 euro anual. Diferența este de 573 euro pe an, ceea ce echivalează la aproape 48 euro lunar în favoarea angajatului bulgar. Alte state înregistrează venituri nete superioare: Ungaria cu 15.432 euro, Polonia cu 19.086 euro și Cehia cu 20.901 euro. Media Uniunii Europene se situează la 29.954 euro anual, ceea ce înseamnă că venitul net românesc reprezintă doar aproximativ 46,3% din media comunitară.
Mecanismul fiscal este principalul factor care schimbă raportul dintre România și alte state.
În România, un angajat care nu beneficiază de nicio deducere sau facilitate plătește o contribuție de 25% la sistemul de pensii, 10% la asigurarea de sănătate și un impozit pe venit de 10%, aplicat după scăderea contribuțiilor.
În total, aceste obligații reprezintă 41,5% din venitul brut, lăsând angajatului doar 58,5% din acesta.
În Bulgaria, contribuțiile sociale suportate de angajat sunt de 13,78%, iar impozitul pe venit de 10% se aplică după deducerea contribuțiilor. Pentru veniturile sub plafonul de contribuții, angajatul bulgar păstrează aproximativ 77,6% din venitul brut.
Diferența este vizibilă și atunci când se iau în considerare toate taxele și contribuțiile raportate la costul total al muncii, inclusiv cele suportate de angajator. Potrivit calculelor Tax Foundation Europe pentru 2025, povara fiscală asupra muncii era de 42,79% din costul total în România, comparativ cu 34,91% în Bulgaria.
Prin urmare, deși România înregistrează venituri brute mai mari decât Bulgaria, sistemul de taxare erodează acest avantaj înainte ca banii să ajungă la bugetul personal al angajatului.
În final, când se ajustează veniturile la puterea de cumpărare, România urcă de pe ultimul loc pe poziția a 24-a în Uniune. Diferențele dintre veniturile nete se reduc semnificativ odată ce se iau în calcul prețurile bunurilor și serviciilor din fiecare stat. Venitul mediu anual net din România, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, ajunge la 22.098 PPS, unitate de calcul care permite compararea cantității de bunuri și servicii ce poate fi cumpărată în fiecare stat.
Astfel, România depășește Bulgaria (12.374 PPS), Ungaria (21.121 PPS) și Slovacia (21.361 PPS), dar rămâne imediat sub Croația (22.151 PPS) și Estonia (22.540 PPS).
Concluzia este că, deși venitul exprimat în euro este cel mai mic, prețurile locale mai scăzute permit unui angajat cu venit mediu să cumpere mai mult decât în trei alte state membre.