Ne trebuie oare creștere economică fără haos fiscal?
Marți, 27 octombrie 2026, greii cu capital străini din Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au bătut cu pumnul în masă și au trimis un mesaj tăios noului Guvern. Oamenii de afaceri cer răspicat respectarea promisiunilor: cota unică pusă la adăpost și adio impozit pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027. Pe lângă aceste bătălii fiscale, organizația vrea reguli clare pe termen lung și un plan național serios pentru trecerea la moneda euro.
Majoritatea românilor cu card de credit își achită integral datoria în perioada de grație
Aproape 60% dintre români rămân fără bani la finalul lunii
Raiffeisen Bank introduce plata prin cod QR direct în aplicația mobilă
Unul din trei români are o situație financiară fragilă și nu poate face economiiRuxandra Băndilă, directorul executiv al FIC, a pus punctul pe i: România nu trebuie să aleagă între un buget echilibrat și o economie care dă pe afară, ci are nevoie de ambele pachete la pachet. În viziunea sa, stabilitatea macroeconomică, regulile bătute în cuie și determinarea Guvernului de a livra reforme merg mână-n mână. Chiar dacă noul program de guvernare bifează multe dintre cererile mai vechi ale investitorilor, adevăratul test va fi în teren, la aplicare.
Cum recâștigăm încrederea marilor investitori?
Pentru a întoarce roata și a readuce încrederea în piață, FIC cere trei măsuri de urgență: păstrarea cu dinții a cotei unice, ștergerea IMCA de la 1 ianuarie 2027 și un calendar fiscal previzibil care să lase companiilor timp să respire și să-și facă planuri pe ani buni. Nimeni nu vrea surprize peste noapte. În plus, birocrația sufocantă trebuie tăiată din rădăcină, iar statul trebuie să devină un aliat al capitalului extern.
Ca banii să intre mai repede în economie, șefii din FIC propun ca ARICE să fie transformată într-un ghișeu unic, unde investitorii să găsească toate avizele la un loc. Birocrația proiectelor majore trebuie tăiată, iar banii europeni și privați tocatți cu cap. La energie, prioritatea zero înseamnă producție, stocare, rețele noi și interconectări transparente. Nici digitalizarea n-a fost uitată: administrația trebuie să treacă pe bune în secolul XXI, scăpând contribuabilii corecți de un ocean de hârtii.
Unde se blochează marile investiții în România?
O altă mutare cerută răspicat este un proiect național pentru trecerea la euro, pus la cale de Guvern, BNR și alte instituții cheie. Mandatul?
Când trecem, totuși, la moneda euro?
Simplu și la obiect: o foaie de parcurs gata în 12 luni, cu ținte clare an de an pentru inflație, deficit și convergență. În paralel, cursa spre aderarea la OCDE trebuie turată la maximum, fiind cheia de boltă pentru atragerea de capital pe termen lung.
Avertismentul FIC e limpede: ce scrie frumos în programul de guvernare nu valorează nimic fără fapte.
Cine garantează că promisiunile nu rămân doar pe hârtie?
Fiecare măsură economică trebuie să vină la pachet cu un responsabil clar, termene fixe, indicatori de performanță și rapoarte publice la sânge.
„Testul decisiv va fi implementarea efectivă”, a repetat Ruxandra Băndilă, amintind că, la urma urmei, companiile din FIC fac singure cam 20% din PIB-ul României.