Mergi la conținut

Chatbot-urile și riscurile fiscale pentru utilizatorii români

Chatbot-urile și riscurile fiscale pentru utilizatorii români

Alida Dragotă dezvăluie scenarii frecvente care complică situația fiscală!

Un număr în creștere de cetățeni români se adresă asistenților virtuali pentru a obține informații privind obliquațiile fiscale. Deși aceste instrumente apar eficiente și oferă Această percepție eronată este adesea punctul de plecare al problemelor cu ANAF.

Un exemplu ilustrat de Ioana Dragu, Senior Manager la Think People, implică un contribuabil care a efectuat tranzacții printr-un broker străin. Pe baza unui sfat primit de la chatbot, a crezut că obligația fiscală a fost îndeplinită de broker. Totuși, brokerul nerezident nu este supus mecanismului de retenție la sursă în România, deci obligația de a declara și plăti impozitul a rămas la încărcătura contribuabilului.

Erora a fost descoperită doar după circa cinci ani, printr-o verificare de către autoritățile fiscale, ceea ce a declanșat aplicarea dobânzilor și penalităților, care au ajuns să atingă 55% din suma datorată.

Alida Dragotă, alt consultant din aceeași firmă, completează imaginea cu alte scenarii frecvente. Ea menționează problema dividendelor percepute din statele străine, unde chatbot-urile tind să ofere o interpretare prea simplă. De exemplu, un contribuabil care a primit dividende din Irlanda, unde a fost aplicat un retenție de 25%, a fost informat greșit de către AI că acest procent este integral recunoscut în România.

În realitate, datorită convenției de evitare a dublei impuneri între cele două state, România recunoaște doar 3% din suma retenută, iar diferența trebuie plătită de contribuabil.

Astfel, un sfat seemingly inofensiv a generat o datorie fiscală neașteptată.

De ce greșelile financiare au și consecințe nefinanciare?

Dragotă subliniază și efectele nefinanciare ale unor astfel de greșeli.

Pe lângă costurile directe reprezentate de dobânzi și penalități, contribuabilii se confruntă cu timp semnificativ pierdut în elaborarea declarațiilor rectificative, cu stresul generat de procedurile administrative și, în cazul afacerilor, cu un potențial deteriorare a reputației.

În multe situații, remedierea unei declarații incorecte se dovedește mai costisitoare decât prevenirea ei printr-o consultare profesională din timp.

Consultanții fiscali insista pe faptul că, deși chatbot-urile pot fi utile pentru informații generale sau pentru a clarifica noțiuni de bază, ele nu înlocuiesc judecata umană. Instrumentele de inteligență artificială nu au capacitatea de a evalua contextul personal al unui contribuabil – cum ar fi existența unor pierderi din anii precedenti, planurile de restructurare a afacerii sau existența unor decizii fiscale recente care pot modifica fundamentul calculului impozitorial.

Un consultant, în schimb, analizează situația în totalitate, ține cont de toate variabilele relevante și oferă un sfat adaptat circumstanțelor reale.

Astfel, deși tehnologia avansează și asistenții virtuali devin mai sofisticați, experții recomandă prudența. Folosirea chatbot-urilor pentru întrebări fiscale trebuie să fie completată, nu înlocuită, de un examen atent făcut de un specialist.

Prevenirea este mereu mai eficientă și, de multe ori, mai ieftină decât corectarea unor erori ce pot rămâne ascunse ani lungi, pentru a apără apoi cu forță în momentul minim așteptat.

Alte articole:

Conținut scris de redacția noastră finante-clare.ro / Cosmin Niță și asistat AI.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.