Prognoza economică a BNR
BNR anticipează o redresare uşoară a activităţii economice pe ansamblul semestrului al doilea (S2) din 2026, dar ceva mai modestă decât s-a anticipat anterior.
Majoritatea românilor cu card de credit își achită integral datoria în perioada de grație
Aproape 60% dintre români rămân fără bani la finalul lunii
Raiffeisen Bank introduce plata prin cod QR direct în aplicația mobilă
Unul din trei români are o situație financiară fragilă și nu poate face economiiAceastă prognoză reflectă o evaluare prudentă a dinamicii interne şi exterioare, având în vedere efectele amânate ale politicilor fiscale de ajustare şi presiunile persistente pe piaţa muncii.
Indicatorii macroeconomici cheie, inclusiv încadrarea deficitului bugetar şi evoluţia exporturilor, vor continua să fie monitorizaţi cu atenţie de către instituţia centrală.
Cât despre inflaţie, aceasta ar urma să fie pe o traiectorie ascendentă până la final de 2026. Presiunile inflaţionale sunt alimentate de multiple factori, printre care creşterea preţurilor energiei, presiunile asupra salariilor şi efectele tranziţiei ecologice.
Banca centrală monitorizează îndeaproape evoluţia preţurilor de consum şi va acţiona conectat dacă datele viitoare vor indica deviaţii semnificative de la traiectoria proiectată.
Menţinerea dobânzii şi stabilitatea politică
Iar pe piaţa valutară, rămân ridicate riscurile privind cursul de schimb al leului, după cum atenţionează banca centrală, pe fondul aversiunii mari faţă de risc din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă din cauza deficitelor gemene (bugetar şi de cont curent) încă mari, a structurii finanţării acestora, precum şi a incertitudinilor generate de situaţia politică internă, potrivit minutei aferente şedinţei de politică monetară a BNR din octombrie. Aceste elemente creează o presiune suplimentară asupra monedei naţionale şi necesită o gestionare atentă a rezervelor valutare şi a politicii monetare.
Membrii boardului BNR au readus în discuţie şi importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale.
În contextul unei medii economice volatile, stabilitatea instituţională joacă un rol esenţial în menţinerea încrederii investitorilor şi a predictibilităţii economice. Corecţia fiscală trebuie să fie implementată într-un mod echilibrat, evitând efecte negative asupra consumului şi investiţiilor.
Şi au apreciat unanim că actualul context analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Această decizie demonstrează angajamentul BNR de a Prioriza stabilitatea preţurilor şi de a evita fluctuţiile excesive ale dobânzii, ceea ce este crucial pentru planificarea pe termen lung a economiilor şi a populaţiei.
În plus, structura finanţării deficitelor rămâne un factor de îngrijorare, având în vedere dependenţa faţă de surse externe şi posibilitatea unor ajustări bruşte în condiţiile internaţionale. Banca centrală continuă să coopereze strâns cu alte instituţii naţionale şi internaţionale pentru a identifica măsuri suplimentare de suport economic şi de reducere a vulnerabilităţilor sistemice.